Cele mai poluate cartiere din Bucureşti, surprinzătoare. Capitala depăşeşte chiar şi de patru ori valorile maxime recomandate de OMS

Bucureștiul ocupă primul loc în clasamentul celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană în 2025, potrivit unui studiu citat de Digi24. Nivelul particulelor nocive PM 2.5 este, în medie, de trei ori mai mare decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, iar Capitala se confruntă constant cu depășiri substanțiale ale normelor de calitate a aerului.

De ce este Bucureștiul atât de poluat: trafic, șantiere și praf

Traficul aglomerat, șantierele permanente și cantitățile mari de praf contribuie semnificativ la degradarea calității aerului. Conform Raportului privind Calitatea aerului în București, publicat în 2024 de organizația Ecopolis în cadrul proiectului „Cetățeni pentru aer curat”, depășirile limitelor legale sunt frecvente în numeroase zone ale orașului.

Cea mai poluată zonă este intersecția dintre Șoseaua Mihai Bravu și Bulevardul Basarabia, unde senzorii au semnalat depășiri ale pragului legal timp de peste 70 de zile consecutive. Urmează cartierul Dristor și cartierul Giulești Sârbi, unde nivelul particulelor rămâne constant ridicat.

Pentru monitorizare în timp real, locuitorii pot consulta platformele Aerlive.ro și Harta vizuală a indicelui calității aerului pentru București.

Vezi și:

Românii vor avea patru zile libere la rând. Când este programată următoarea minivacanță

Comparativ cu alte capitale europene

În 2024, Capitala României a înregistrat un nivel mediu al particulelor PM 2.5 de aproape 15 micrograme/m³. În clasamentul poluării, după București urmează Atena și Varșovia, alte orașe confruntate cu probleme semnificative de mediu.

La nivel global, doar 13 țări mai au un aer considerat suficient de curat, ceea ce plasează Europa într-o situație îngrijorătoare.

Control al Gărzii de Mediu: posibile surse suplimentare de poluare

Garda de Mediu a efectuat un nou control la Primăria Capitalei pentru a verifica măsurile adoptate împotriva poluării. Una dintre posibilele surse identificate este materialul antiderapant folosit iarna, care, odată măcinat, generează praf fin ce rămâne în suspensie în aer.

Autoritățile recunosc că, pentru îmbunătățirea calității aerului, este nevoie de o intervenție mult mai amplă decât până acum.

Ce măsuri sunt necesare pentru reducerea poluării

Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, a subliniat că autoritățile trebuie să acționeze pe mai multe fronturi:

• Monitorizarea eficientă a aerului prin funcționarea corectă a tuturor senzorilor și supravegherea constantă a datelor.
• Identificarea surselor principale de poluare, în special traficul rutier, încălzirea rezidențială și șantierele.
• Intervenții țintite pentru eliminarea cauzelor direct de la sursă, nu doar gestionarea efectelor.

„Este esențial ca autoritățile să știe exact unde trebuie intervenit și să rezolve problema de la rădăcină”, a declarat Raul Pop.

Bucureștiul, departe de un aer respirabil

În lipsa unor măsuri ferme și coordonate, Capitala riscă să își mențină reputația de oraș sufocat de poluare. Nivelurile actuale nu afectează doar confortul locuitorilor, ci cresc riscurile pentru sănătate pe termen lung, în special pentru copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni respiratorii.

Deși există strategii și rapoarte, aplicarea lor rămâne principalul obstacol. Până când soluțiile reale vor fi implementate, bucureștenii continuă să respire aerul celei mai poluate capitale din UE.

LG vine cu cele mai luminoase televizoare OLED de până acum și introduce o tehnologie complet nouă