Ce zone din România ar putea fi expuse în cazul unui atac iranian. Avertismentele apărute în presa de la Teheran

România apare pe o hartă a posibilelor ținte militare iraniene din Europa, publicată de presa apropiată cercurilor conservatoare de la Teheran. Instalațiile militare americane și NATO de pe teritoriul țării noastre sunt prezentate drept obiective care ar putea fi atacate în eventualitatea unei noi escaladări a conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel. Avertismentele apar pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă nu reprezintă confirmarea unui atac iminent asupra României.

Ce zone din România sunt importante pentru armata americană

România găzduiește mai multe instalații militare strategice, folosite în cadrul cooperării cu Statele Unite și al sistemului de apărare NATO.

Una dintre acestea este Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, un punct important pentru prezența militară americană în regiunea Mării Negre. La Deveselu, în județul Olt, funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura defensivă a NATO.

O altă instalație importantă este Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, din județul Cluj, inclusă în planurile de cooperare militară cu Statele Unite.

Vezi și:

Cât câștigă funcționarii care stabilesc pensiile românilor. Tabel cu salariile de la Casa de Pensii, de la referent la șef de serviciu

Aceste baze sunt relevante în contextul avertismentelor iraniene, însă trebuie făcută o distincție: menționarea infrastructurii militare americane din România nu înseamnă că toate aceste obiective au fost nominalizate individual într-un plan de atac.

România, pe harta publicată de presa iraniană

Cotidianul iranian Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a publicat marți, 3 noiembrie 2026, o hartă cu instalații militare americane din nouă țări europene. Pe aceasta apar România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia.

Publicația prezintă bazele drept posibile obiective ale rachetelor iraniene dacă războiul cu Statele Unite și Israelul se intensifică.

La rândul său, cotidianul ultraconservator Kayhan a avertizat că instalațiile americane și NATO din Europa ar putea deveni ținte în cazul reluării atacurilor asupra Iranului.

Cele două publicații sunt apropiate de cercurile conservatoare iraniene, dar articolele lor nu echivalează cu un ordin militar oficial.

Armata iraniană vorbește despre extinderea conflictului

Avertismentele din presă sunt însoțite de declarații ale unor reprezentanți militari iranieni, care susțin că un nou conflict nu ar mai fi limitat la Orientul Mijlociu.

Generalul Mohammad Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, a afirmat:

„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate până la bazele americane din țările regiunii, dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”.

Un alt oficial militar, generalul Ghassem Ghorayshi, a susținut că forțele iraniene nu vor mai accepta limitări geografice în eventualitatea unor noi operațiuni.

„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a declarat acesta.

Afirmațiile reprezintă avertismente ale părții iraniene, nu dovezi că Teheranul a decis atacarea unor obiective din România. Nici capacitatea de a lovi toate bazele europene indicate în presă nu a fost verificată independent.

România a mai primit un avertisment oficial din partea Iranului

Tensiunile nu sunt noi. Pe 16 martie 2026, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a criticat decizia României de a permite utilizarea unor baze militare de către forțele americane.

„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat oficialul.

Avertismentul a venit după ce Parlamentul României aprobase dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare americane, inclusiv avioane de realimentare și sisteme de monitorizare. Desigur, Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins interpretarea Teheranului.

„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE.

Diplomația română a precizat că utilizarea bazelor de către Statele Unite se desfășoară în baza acordului bilateral din 2006, iar sistemul antirachetă de la Deveselu are caracter defensiv.

Există un pericol imediat pentru România?

Publicarea hărții intervine într-un moment în care negocierile dintre Washington și Teheran rămân dificile. Potrivit Reuters, cele două părți sunt încă departe de un acord, în ciuda medierii internaționale. Tensiunile au crescut și după noi lovituri americane asupra unor obiective militare iraniene de pe insula Qeshm.

Pentru România, includerea bazelor americane într-o hartă publicată la Teheran reprezintă un semnal de escaladare a discursului iranian, nu o confirmare că un atac a fost pregătit sau că urmează să aibă loc.

Astfel, riscul real depinde de evoluția conflictului, de capacitățile militare implicate și de măsurile de apărare ale României și NATO. În lipsa unor informații oficiale despre o amenințare iminentă, avertismentele trebuie prezentate cu prudență, fără a fi transformate în certitudini privind un posibil bombardament.

Cum va fi iarna 2026–2027 în România. Fenomenul neobișnuit care ar putea aduce ger și ninsori abundente