Ce pedepse prevede legea pentru braconajul speciilor protejate. Cazul zimbrului găsit fără cap în Bistrița-Năsăud: „Ne întoarcem cu 200 de ani în urmă”

Un zimbru de peste 800 de kilograme, care în ultimele săptămâni fusese văzut în mai multe localități de pe Valea Ilvelor, a fost găsit mort și decapitat în Bistrița-Năsăud. Poliția a deschis un dosar penal, iar necropsia trebuie să stabilească exact cauza morții. Dispariția capului animalului ridică însă suspiciuni de braconaj, iar dacă ancheta va demonstra că zimbrul a fost ucis ilegal sau că părți din corp au fost luate fără drept, cazul poate atrage răspunderea prevăzută de legislația privind protecția faunei sălbatice.

Poliția cercetează cazul zimbrului din Bistrița-Năsăud

Zimbrul fusese observat începând din 23 septembrie în zona Lunca Ilvei, iar ulterior ajunsese în Ilva Mare și Măgura Ilvei. Deși avea peste 800 de kilograme, localnicii îl descriau drept un animal blând.

Cu puțin timp înainte de moarte, medicii veterinari interveniseră deoarece animalul prezenta probleme de sănătate. Acesta fusese sedat, examinat și tratat, iar ulterior existau indicii că își revenise.

În seara zilei de 8 octombrie, Poliția a fost sesizată că un zimbru a fost găsit decapitat într-o zonă împădurită din comuna Ilva Mare. Cadavrul a fost identificat de polițiști, iar cercetările se desfășoară într-un dosar penal. Necropsia urmează să stabilească exact de ce a murit animalul.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Prin urmare, în acest moment nu se poate afirma că zimbrul a fost braconat. Ancheta trebuie să lămurească dacă a murit din cauze naturale sau medicale, dacă a fost ucis și, separat, cine i-a îndepărtat capul.

Ce spune legea despre uciderea unui animal protejat

Zimbrul european, Bison bonasus, beneficiază de protecție legală, iar intervențiile asupra exemplarelor din această specie nu pot fi făcute după bunul plac. Chiar și operațiuni precum capturarea, tranchilizarea, prelevarea de probe sau relocarea pot necesita derogări și trebuie realizate în condițiile stabilite de autorități.

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice stabilește un regim strict pentru speciile protejate și prevede atât sancțiuni contravenționale, cât și răspundere penală pentru anumite încălcări ale normelor de protecție.

În cazul faptelor care constituie infracțiune, consecințele nu se rezumă, așadar, la o simplă amendă contravențională. Potrivit OUG 57/2007, anumite fapte privind capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică protejate, săvârșite prin mijloacele interzise de lege, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală.

Separat, dacă faptele întrunesc elementele unei infracțiuni de braconaj, pot deveni incidente și prevederile legislației speciale din domeniul vânătorii. De aceea, modul în care a murit animalul, mijlocul folosit, existența sau lipsa unei autorizații și împrejurările în care au fost îndepărtate părți din corp sunt esențiale pentru stabilirea răspunderii.

Cu alte cuvinte, faptul că un animal sălbatic ajunge într-o curte, într-o livadă sau provoacă pagube nu îi dă unei persoane dreptul să îl ucidă. În cazul speciilor protejate există proceduri de intervenție, iar autoritățile competente trebuie sesizate.

„Dacă cineva a luat capul pentru un trofeu, este cel puțin trist”

Alexandru Bulacu, zoolog și director executiv al Societății Române de Sălbăticie, a explicat pentru zooland.ro că trebuie așteptate concluziile anchetei înainte de a vorbi despre braconaj.

„Evident, este importantă soluția anchetei. Din păcate, se întâmplă să existe decese, poate să fie din cauze naturale. (…) Dacă cineva a luat capul doar pentru a avea acasă un trofeu, un craniu de zimbru, este cel puțin trist. Îmi pare rău să cred că ne întoarcem cu 200 de ani în urmă, când am făcut să dispară specia exact pentru dorința noastră de afirmare și de a avea propriile trofee”, a declarat specialistul pentru zooland.ro.

Acesta atrage atenția și asupra faptului că prelevarea unor părți dintr-un exemplar protejat nu trebuie confundată cu simpla găsire și păstrare a unui obiect din natură. În anumite condiții, astfel de părți pot fi prelevate legal în scop științific, însă procedurile sunt reglementate.

„Chiar îmi doresc să nu fi fost un caz de braconaj (…) Dar, da, să așteptăm rezultatul anchetei și să vedem ce constată autoritățile”, a mai precizat Alexandru Bulacu.

Ce faci dacă un zimbru intră în curte

Apariția unui animal de asemenea dimensiuni în apropierea gospodăriilor poate crea teamă și poate produce pagube, însă oamenii nu ar trebui să încerce să rezolve singuri situația.

Alexandru Bulacu explică faptul că trebuie alertate autoritățile, inclusiv prin 112, astfel încât să poată interveni personalul competent. Dacă un animal protejat provoacă pagube, există proceduri prin care acestea pot fi constatate și, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, despăgubite.

„Există metode, există personal care are atribuții în îndepărtarea individului, în alungarea lui”, a explicat specialistul pentru zooland.ro.

Fiecare exemplar pierdut contează

Cazul este cu atât mai important cu cât revenirea zimbrului în fauna României este rezultatul unor programe de conservare și reintroducere care necesită timp și resurse considerabile.

„Orice pierdere a unui exemplar este un mic pas în spate în salvarea definitivă a speciei”, spune Alexandru Bulacu.

Deocamdată, întrebarea esențială rămâne fără răspuns: zimbrul a murit din cauza problemelor medicale sau a fost ucis? Cert este că animalul a fost găsit fără cap, iar Poliția investighează cazul. Abia după necropsie și finalizarea cercetărilor se va putea stabili dacă a existat un act de braconaj, cine a îndepărtat capul și ce răspundere juridică poate exista.