Ce nu merge, de fapt, la modelele AI precum ChatGPT: riscul care ar putea schimba felul în care gândim și vorbim

Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, apar și semne de întrebare serioase despre impactul ei pe termen lung.

Modele precum ChatGPT sunt deja folosite de milioane de oameni pentru scris, informare sau conversații, dar experții avertizează că există o problemă mai profundă decât pare la prima vedere, conform Futurism.

Nu este vorba doar despre erori sau „halucinații”, ci despre felul în care aceste sisteme ar putea influența chiar modul în care comunicăm și gândim ca oameni.

Limbajul AI începe să ne influențeze fără să ne dăm seama

Cei care folosesc frecvent instrumente precum ChatGPT au observat deja un lucru: textele generate au un stil recognoscibil. Formulări repetitive, structură previzibilă și un ton uniform care începe să apară tot mai des și în conținutul scris de oameni.

Problema, spun cercetători precum Ada Palmer și Bruce Schneier, este că aceste modele nu sunt antrenate pe ceea ce înseamnă cu adevărat comunicarea umană. Deși au acces la cantități uriașe de text scris, le lipsește o componentă esențială: conversația reală, spontană, imperfectă.

Acele pauze, ezitări, idei care sar de la un subiect la altul sau chiar micile incoerențe sunt parte din modul în care oamenii transmit emoție și sens. Iar AI-ul, în forma actuală, nu le reproduce fidel.

Pe termen lung, există riscul ca oamenii să înceapă să adopte stilul mai „rigid” al acestor modele, ceea ce ar putea duce la uniformizarea limbajului și pierderea nuanțelor naturale.

Vezi și:

Dacă inteligența artificială poate face totul, la ce mai e bună școala?

Inteligența artificială îți poate afecta gândirea după doar 10 minute. Ce au descoperit cercetătorii

ChatGPT, dar și concurența, influențează gândirea și ne face să ne pierdem spiritului critic

Impactul nu se oprește la limbaj. Experții avertizează că aceste modele tind să fie excesiv de „de acord” cu utilizatorul, chiar și atunci când acesta greșește. Acest comportament, numit uneori „satisfacere excesivă”, poate întări idei eronate sau chiar periculoase.

Mai mult, există deja semnale că utilizarea frecventă a AI-ului afectează modul în care oamenii gândesc. Studenții ajung să se bazeze pe răspunsuri generate automat în loc să își dezvolte propriile idei, iar în mediul profesional apare riscul unei scăderi a gândirii critice.

Un alt aspect îngrijorător este așa-numitul „efect de buclă”: modelele noi sunt antrenate, parțial, pe conținut generat de alte AI-uri. Asta înseamnă că aceleași tipare se repetă și se amplifică în timp, îndepărtându-se tot mai mult de modul autentic în care comunică oamenii.

Consecințele pot fi subtile, dar profunde. Nu doar că am putea începe să vorbim diferit, dar și felul în care înțelegem lumea s-ar putea schimba.

Așadar, problema nu este că AI-ul există, ci cum este construit și folosit. Dacă aceste modele nu reușesc să reflecte diversitatea și imperfecțiunea comunicării umane reale, există riscul să ne adapteze ele pe noi, nu invers.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe