Ce mâncau românii acum 100 de ani primăvara: zona în care mulți erau „vegetarieni”

Alimentația românilor de acum o sută de ani era foarte diferită de cea din prezent. Deși astăzi mulți consideră că atunci se mânca mai sănătos, realitatea este mai complexă: hrana era simplă, naturală, dar dictată în mare parte de sărăcie și de lipsa accesului la produse variate.

Primăvara, sezonul „vegetarian” al sătenilor

Primăvara, meniul românilor era dominat de verdețuri și de mămăligă. De fapt, mămăliga era baza alimentației și se consuma aproape zilnic, uneori chiar de două sau trei ori pe zi. Pâinea, pe care astăzi o considerăm banală, era pe atunci un aliment rar, aproape de lux, și a devenit mai accesibilă abia după anii ’50.

Odată cu apariția urzicilor, șteviei, lobodei sau măcrișului, alimentația devenea aproape exclusiv vegetală. Nu pentru că oamenii ar fi ales acest stil de viață, ci pentru că nu își permiteau altceva. Carnea era consumată rar, de obicei doar duminica sau de sărbători. În restul zilelor, mesele erau formate din mămăligă cu verdețuri, tocănițe de legume sau ciuperci și, ocazional, lactate.

Seara, după muncă, masa era aproape mereu aceeași: mămăligă cu lapte sau bulz. În zilele de post, mămăliga era combinată cu zeamă de urzici, ștevie sau fasole. Era o alimentație simplă, dar repetitivă.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Oltenii, considerați „vegetarieni”

În lucrarea „Igiena țăranului român” din 1895, medicul Gheorghe Crăiniceanu descrie alimentația din diferite regiuni ale țării. El observa că în județul Olt hrana era „mai mult vegetală”, motiv pentru care locuitorii puteau fi considerați aproape vegetarieni.

„În judeţul Olt, hrana e săracă, mai mult vegetală. Locuitorii trebuie să fie luminaţi prin şcoale asupra îmbunătăţirii hranei. Ei sunt vegetariani pentru că prepararea bucatelor e astfel mai uşoară. (…) Mămăliga era baza alimentaţiei, uneori, fac şi de trei ori pe zi. (…) Laptele, ouăle, brânza, dacă le posedă, le vând în târg pentru a-şi procura alte necesare, adesea însă în profitul cârciumarului”.

Această situație nu era rezultatul unei alegeri moderne, ci al unei realități dure: prepararea mâncărurilor vegetale era mai simplă și mai ieftină. În multe zone, carnea, peștele sau produsele de origine animală erau considerate alimente „de lux”.

Mămăliga, aliment de bază (Foto: Profimedia)

Problemele unei alimentații bazate pe mămăligă

Deși mămăliga era hrănitoare și ușor de preparat, consumul excesiv avea și dezavantaje. Medicii vremii atrăgeau atenția că alimentația bazată aproape exclusiv pe porumb era săracă în proteine și putea duce la probleme de sănătate.

În plus, calitatea porumbului nu era întotdeauna bună. Uneori, acesta era depozitat necorespunzător și mucegăia, iar mămăliga avea un gust amar și un miros neplăcut.

Postul și munca grea

Un alt factor important era postul religios. Țăranii țineau post o mare parte din an, inclusiv primăvara, când munca la câmp era cea mai intensă. Medicii considerau că această combinație (muncă grea și alimentație săracă) afecta sănătatea populației.

Dr. Crăiniceanu aborda și problema posturilor impuse de Biserică, pe care o considera una semnificativă. El susținea că numărul mare de zile de post (mai mult de jumătate din an), precum și durata îndelungată a postului de primăvară (Postul Mare) aveau un impact important asupra malnutriției în rândul țăranilor:

“S-a remarcat de către mulţi medici români că, ţeranul postind, se hrănesce rău tocmai pe timpul când are cea mai grea muncă a câmpului, pe postul Pascelui;şi iarna, cînd nu lucrează mai nimica, mănâncă mai bine. Mai toţi au cerut modificarea felului de postire. O cer şi eu, cu toate că sciu greutăţile ce sunt de preîntâmpinat”.

Practic, deși mâncarea de acum 100 de ani era mai naturală, ea era limitată de sărăcie și lipsa resurselor. Primăvara, românii mâncau în mare parte vegetarian, nu din convingere, ci din necesitate. Astăzi avem mai multe opțiuni, dar paradoxal, nu întotdeauna alegem varianta cea mai sănătoasă.

Ford recheamă în service sute de mii de mașini. Defecțiunea care poate crește riscul de rănire în accident