Ce câștigă românii dacă își poți deschide o firmă în doar 48 de ore cu costuri mici. UE schimbă regulile pentru startupuri
Uniunea Europeană pare că a înțeles, în sfârșit, una dintre cele mai mari probleme ale economiei digitale de pe continent: Europa produce idei, talente și startupuri promițătoare, dar le pierde prea repede atunci când vine momentul creșterii. În acest context, Bruxellesul pregătește o schimbare importantă, menită să simplifice radical felul în care se înființează și se dezvoltă companiile inovatoare. Miza este uriașă, mai ales pentru țări precum România, unde mulți antreprenori se lovesc încă de birocrație, costuri administrative și proceduri care consumă timp și nervi încă din prima zi.
Potrivit informațiilor apărute înaintea prezentării oficiale, noul plan european ar putea permite fondatorilor să deschidă o companie în mai puțin de 48 de ore, complet digital și la un cost de cel mult 100 de euro. În teorie, este exact tipul de măsură care poate schimba jocul pentru românii care vor să pornească un business în tehnologie, servicii digitale sau industrii creative. În practică, însă, întrebarea importantă rămâne aceeași: este suficient ca să țină startupurile în Europa și să le ajute să crească fără să fugă spre Statele Unite sau alte piețe mai prietenoase cu investițiile?
De ce mutarea de la Bruxelles contează și pentru România
Pentru antreprenorii români, una dintre marile probleme nu este doar pornirea firmei, ci tot ce vine după. O companie poate fi lansată relativ repede pe hârtie, dar când începe să angajeze, să caute investiții, să ofere pachete atractive oamenilor buni sau să vândă în alte state din UE, apar diferențele dintre sisteme. Europa rămâne fragmentată, cu reguli diferite de la o țară la alta în zona de drept comercial, fiscalitate, insolvență și recompensare a angajaților. Iar pentru un startup, această fragmentare costă bani și timp.
Aici intervine miza reală a proiectului european. Nu este vorba doar despre a înființa o firmă mai repede, ci despre a crea un cadru mai coerent pentru companiile care vor să scaleze. Dacă planul avansează în forma discutată acum, românii ar putea avea acces la o formulă mai simplă de lansare, la schimburi de date o singură dată cu autoritățile și la mecanisme europene mai clare pentru programele de tip stock options pentru angajați. Pentru un startup local, asta poate însemna mai puțină birocrație, recrutare mai ușoară și șanse mai bune de a concura pentru oameni buni fără să se mute imediat într-o altă jurisdicție.
În plus, România ar putea beneficia indirect și printr-un semnal politic important. Ani la rând, Bruxellesul a fost mult mai preocupat de reglementarea marilor platforme americane decât de construirea unui teren fertil pentru noile companii europene. Faptul că startupurile ajung acum mai sus pe agenda Comisiei arată că Uniunea începe să trateze inovația nu doar ca pe un subiect de imagine, ci ca pe o chestiune de competitivitate economică.
Ce promite noul plan european pentru fondatori și angajați
Cea mai atrăgătoare promisiune este, fără îndoială, cea legată de înființarea unei companii în mai puțin de două zile și pentru maximum 100 de euro. Pentru mulți români, o astfel de perspectivă sună aproape neverosimil, tocmai pentru că experiența reală cu administrația rămâne adesea complicată. Dacă viitorul mecanism european va forța și simplificări reale la nivel național, atunci fondatorii ar putea petrece mai puțin timp alergând după documente și mai mult timp dezvoltând produsul, găsind clienți și atrăgând finanțare.
La fel de interesantă este componenta legată de participarea angajaților la creșterea companiei. Posibilitatea de a implementa mai ușor un program european de tip employee stock ownership poate deveni un avantaj important inclusiv pentru firmele românești. În industriile competitive, salariul nu mai este suficient pentru a atrage specialiști foarte buni. Oamenii vor și sentimentul că participă la construcția companiei și că pot câștiga dacă aceasta crește. Pentru startupurile din România, care nu se pot bate mereu la nivel de salarii cu marile corporații, o astfel de flexibilitate poate conta enorm.
Totuși, proiectul nu vine fără semne de întrebare. Reprezentanți ai ecosistemului european de startupuri spun deja că simplificarea înființării nu rezolvă totul. Problemele mari țin și de accesul la finanțare de etapă târzie, de lipsa unui registru cu adevărat european și de absența unor mecanisme comune de soluționare a disputelor. Cu alte cuvinte, poți porni firma mai repede, dar drumul până la o companie mare, capabilă să rămână în Europa, poate fi în continuare plin de obstacole.
Ce ar trebui să urmărească antreprenorii români de acum înainte
Pentru România, cheia nu va fi doar anunțul de la Bruxelles, ci felul în care principiile noi se vor traduce în proceduri concrete. Dacă ideea rămâne doar un exercițiu de imagine europeană, efectul va fi limitat. Dacă însă vor apărea pași clari spre digitalizare reală, interoperabilitate și reguli mai prietenoase pentru creștere, atunci antreprenorii români ar putea câștiga exact ce le lipsește cel mai mult: viteză, predictibilitate și acces mai simplu la piața unică.
De urmărit va fi și partea de finanțare. Europa recunoaște tot mai des că pierde companii valoroase pentru că nu reușește să le susțină suficient în etapele mari de dezvoltare. Aici, fondatorii români au tot interesul să fie atenți nu doar la noul cadru de înființare, ci și la viitoarele măsuri privind investițiile, inovarea și achizițiile publice pentru startupuri. Abia atunci se va vedea dacă UE a început cu adevărat să aibă grijă de startupuri sau doar a făcut primul pas, încă timid, într-o direcție bună.