Magistratul Laurențiu Beșu, reacție după amânarea procesului disciplinar de la CSM. Ce acuzație i se aduce după apariția în documentarul Recorder. Update
Laurențiu Beșu, fost judecător la Curtea de Apel București și în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, ajunge miercuri, 23 septembrie, în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura are legătură cu declarațiile făcute de magistrat în documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat în decembrie 2025, iar acuzația formulată de Inspecția Judiciară este de nerespectare a secretului deliberării. Dosarul figurează pe ordinea de zi a ședinței CSM din 23 septembrie.
Judecarea disciplinară a lui Laurențiu Beșu a început cu o amânare
Update miercuri, 23 septembrie 2026, ora 15:30. Laurențiu Beșu a reacționat după termenul de miercuri al procedurii disciplinare care îl vizează, relatând, într-un mesaj public, cum s-a desfășurat ședința și motivul pentru care cauza nu a putut continua.
Magistratul susține că reprezentantul Inspecției Judiciare nu a fost prezent, iar instituția a solicitat amânarea. Într-un mesaj cu accente ironice, Beșu le-a mulțumit și celor care i-au transmis în această perioadă mesaje de susținere.
„Azi, după o întârziere de 30 de minute, o secție de judecători, cu trei membri lipsă, a constatat că nu are inspector prezent. Inspecția a făcut cerere de amânare pentru că domnul inspector Chișcă Iulian este foarte ocupat și are multe dosare complexe. A delegat o colegă să-l înlocuiască, dar, ce să vezi, și ea e foarte ocupată! Doamne, Doamne…Mulțumesc tuturor celor care mi-au transmis mesaje de încurajare!”, a scris acesta pe Facebook.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
De unde a pornit cazul lui Laurențiu Beșu
Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici trebuie revenit la declarațiile făcute de Beșu în documentarul Recorder. Magistratul a vorbit despre ceea ce el a descris drept probleme și presiuni existente în sistemul judiciar și despre modul în care ar fi fost îndepărtat dintr-un complet de la Curtea de Apel București care analiza un dosar în care inculpat era fostul senator Nicolae Bădălău.
Beșu a susținut că modificarea componenței completului a intervenit într-un moment în care exista o divergență privind soluționarea unei chestiuni din dosar. După schimbarea completului, procedura de cameră preliminară a fost reluată, iar ulterior din dosar a fost exclusă o înregistrare audio realizată de denunțător.
Afirmațiile sale au fost contestate categoric de conducerea Curții de Apel București. CAB a susținut că motivele pentru care delegarea lui Beșu nu a fost prelungită au fost de natură profesională și a descris declarațiile acestuia drept lipsite de acoperire factuală. Curtea a solicitat ulterior verificări din partea mai multor instituții, inclusiv Inspecția Judiciară și CSM.
De ce îl acuză Inspecția Judiciară
În urma sesizării conducerii Curții de Apel București, Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară. Acuzația trebuie înțeleasă foarte clar: Laurențiu Beșu nu este judecat în acest dosar disciplinar pentru faptul că a acordat pur și simplu un interviu și nici CSM nu analizează acum dacă toate afirmațiile din documentarul Recorder sunt adevărate sau false.
Problema analizată este dacă, prin informațiile prezentate public, Beșu a încălcat obligația magistraților de a păstra secretul deliberării.
Potrivit Inspecției Judiciare, afirmațiile făcute în material au permis identificarea dosarului Bădălău și ar fi dezvăluit informații despre divergența apărută în complet, inclusiv poziția lui Beșu și cea a colegei sale de complet în privința unei excepții analizate în cauză. Inspecția a încadrat faptele în abaterea disciplinară referitoare la nerespectarea secretului deliberării, prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Pe înțelesul tuturor, deliberarea este etapa în care judecătorii unui complet discută și stabilesc soluția într-o cauză. Ceea ce se discută în această etapă este protejat tocmai pentru ca magistrații să poată analiza dosarul și lua decizia fără ca opiniile exprimate între ei să devină ulterior subiect de dezbatere publică.
Beșu contestă concluziile Inspecției
Laurențiu Beșu a făcut publică rezoluția Inspecției Judiciare și a contestat concluziile acesteia. Unul dintre aspectele controversate este delimitarea dintre declarațiile magistratului și informațiile prezentate de jurnaliști în documentar. Recorder susține că unele dintre informațiile considerate de Inspecția Judiciară ca reprezentând elemente ale deliberării au fost prezentate de realizatorii materialului, nu rostite direct de Beșu, și că unele informații erau deja publice. Aceasta este însă poziția Recorder, nu o concluzie definitivă stabilită de CSM.
În decembrie 2025, judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București și-a exprimat public sprijinul pentru Beșu și a afirmat că declarațiile acestuia despre situația din instanță sunt adevărate. Conducerea CAB a avut o poziție opusă și a respins acuzațiile formulate în documentar.
Ce se întâmplă acum la CSM
Este importantă și diferența dintre Inspecția Judiciară și CSM. Inspecția Judiciară a efectuat cercetarea și a decis exercitarea acțiunii disciplinare. Asta nu înseamnă că Laurențiu Beșu este deja sancționat.
Dosarul ajunge acum în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară a CSM, care trebuie să analizeze acuzația și apărarea magistratului și să stabilească dacă abaterea disciplinară există. Ședința din 23 septembrie 2026 este publică, iar dosarul lui Beșu apare pe ordinea de zi oficială a Consiliului.
Ce urmează pentru Laurențiu Beșu
La finalul procedurii, Secția pentru judecători poate respinge acțiunea disciplinară sau poate constata existența unei abateri și aplica una dintre sancțiunile prevăzute de lege.
Procedura disciplinară este separată de un proces penal: CSM nu stabilește aici dacă magistratul a comis o infracțiune, ci dacă a încălcat obligațiile profesionale și disciplinare prevăzute pentru magistrați.
Hotărârea CSM nu reprezintă neapărat ultimul pas. Dacă va exista o decizie contestată de una dintre părțile îndreptățite, cauza poate ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va soluționa calea de atac.
Cazul este astfel important nu doar prin prisma persoanei lui Laurențiu Beșu, ci și pentru că pune în discuție limita dintre obligația magistratului de a păstra confidențialitatea deliberării și posibilitatea de a vorbi public despre ceea ce consideră a fi disfuncționalități ale sistemului judiciar. Tocmai această delimitare urmează să fie analizată în procedura disciplinară, fără ca rezultatul să poată fi anticipat înaintea deciziei CSM.