Câți ani trebuie să muncești pentru un apartament, în funcție de orașul în care locuiești. Ce arată datele BNR

Cumpărarea unui apartament rămâne una dintre cele mai mari cheltuieli din viața unei familii, iar diferențele dintre marile orașe ale României sunt mult mai mari decât ar putea sugera simpla comparație a prețurilor afișate în anunțuri. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare, pentru un apartament cu două camere ar fi necesare, teoretic, venituri echivalente cu 6,8 ani în București, în timp ce în Constanța efortul urcă spre aproximativ 12 ani, fără a lua în calcul finanțarea bancară.

Ce înseamnă, de fapt, 6,8 sau 12 ani de muncă

Indicatorul trebuie înțeles corect, pentru că nu înseamnă că o persoană poate cumpăra efectiv un apartament după 6,8 ani în București dacă își plătește în același timp mâncarea, facturile, transportul și celelalte cheltuieli obișnuite. Calculul compară prețul unei locuințe cu veniturile și arată, simplificat, câți ani de venit ar echivala cu valoarea apartamentului dacă banii ar putea fi direcționați integral către achiziție.

La nivel național, timpul necesar pentru cumpărarea fără credit a unui apartament cu două camere a coborât foarte puțin, de la opt ani în 2024 la 7,9 ani în 2025. Explicația este că veniturile nominale au avansat, în ansamblu, ceva mai repede decât prețurile locuințelor.

Diferențele regionale rămân însă considerabile: indicatorul preț/venit variază de la aproximativ 6,8 ani în București până la circa 12 ani în Constanța, potrivit datelor aferente ultimului trimestru din 2025.

Vezi și:

Unde poți face plajă gratis în București. Locurile unde oamenii se bronzează ca pe litoral

Brașovul, orașul în care accesibilitatea s-a deteriorat cel mai mult

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului privește Brașovul, unde prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 28,6% într-un singur an, în timp ce salariile au avansat cu numai circa 6,2%. Cu alte cuvinte, locuințele s-au scumpit într-un ritm de peste patru ori mai mare decât veniturile, ceea ce a redus puternic capacitatea localnicilor de a cumpăra.

Situația este diferită în Cluj și Constanța, unde accesibilitatea a înregistrat unele îmbunătățiri. În Cluj, salariile au crescut cu 10,9%, față de o majorare a prețurilor de 9,8%, iar în Constanța veniturile au avansat cu 3,9%, peste creșterea de 1,7% a prețurilor. Totuși, o îmbunătățire a indicatorului nu înseamnă automat că locuințele au devenit ieftine, Constanța rămânând, potrivit raportului, la un nivel foarte ridicat al raportului dintre preț și venit.

Prețurile locuințelor din România au crescut mai repede decât media UE

În ultimele trei luni din 2025, prețurile locuințelor din România au fost cu 6,7% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent. Ritmul a depășit creșterea de 5,1% din zona euro și avansul de 5,5% înregistrat la nivelul Uniunii Europene.

Vezi și:

Top 5 cele mai ieftine orașe din Spania unde îți poți cumpăra o locuință. Un apartament costă mult mai puțin decât în România

Oraşele din România în care locuinţele s-au scumpit cel mai puţin. Preţurile sunt aproape ca anul trecut

România s-a aflat însă sub state precum Ungaria, unde prețurile au urcat cu 21,2%, Bulgaria, cu 14,5%, și Cehia, cu 8,5%, dar peste Polonia, unde creșterea a fost de 4,3%.

Românii cumpără mai puține locuințe

În ciuda interesului pentru proprietăți, numărul tranzacțiilor a început să scadă vizibil. În 2025, piața a înregistrat cu 5,4% mai puține tranzacții decât în 2024, iar în primele trei luni din 2026 declinul s-a accentuat până la 17,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Scăderea a fost aproape identică în București, unde tranzacțiile s-au redus cu 16,6%, și în restul țării, unde minusul a ajuns la 17,4%. BNR asociază această temperare cu dezechilibrul dintre cerere și ofertă, dar și cu schimbările fiscale.

Totuși, cererea pentru cumpărarea sau construirea de locuințe se menține peste nivelurile de dinaintea pandemiei. În București, un apartament stă în medie 54 de zile pe piață înainte de tranzacționare, cel mai redus interval dintre marile centre urbane analizate.

TVA mai mare, interes mai mare pentru apartamentele vechi

O schimbare importantă s-a produs în august 2025, când cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă aplicabilă achiziției primei locuințe a fost eliminată. Potrivit raportului, aceste modificări au contribuit la mutarea unei părți a cererii de la locuințele noi către cele vechi.

În același timp, numărul locuințelor finalizate în 2025 a scăzut cu 3,1%, deși indicatorii din construcții sugerează că noi proiecte sunt în dezvoltare. Între aprilie 2025 și martie 2026, volumul lucrărilor pentru clădiri rezidențiale a crescut, în medie, cu 12,4%.

Chiriile rămân în jurul valorii de 530 de euro

Pentru românii care nu își permit sau nu doresc să cumpere, nici piața chiriilor nu este lipsită de presiuni. Cererea pentru închirieri a crescut cu 8%, în timp ce oferta s-a redus cu 17%, însă prețul mediu de închiriere a coborât marginal, până la aproximativ 530 de euro pe lună în primul trimestru din 2026.

În mod interesant, estimările BNR indică o posibilă subevaluare a pieței imobiliare atât la nivel național, cât și în București, adică prețurile actuale s-ar situa sub nivelul sugerat de veniturile populației, costul finanțării și chiriile. Banca centrală avertizează însă că aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență, deoarece depind de metodologia folosită și de particularitățile pieței locale.

Pentru românul obișnuit, concluzia este simplă: accesibilitatea unei locuințe nu depinde doar de cât costă metrul pătrat, ci mai ales de raportul dintre prețurile locale și salariile disponibile, motiv pentru care un oraș cu apartamente aparent mai ieftine poate fi, în realitate, mult mai greu accesibil decât Bucureștiul.