Cât câștigă statul din fiecare litru de carburant consumat de români. Sumele sunt uriaşe la final de zi
În contextul discuțiilor despre măsurile prin care statul încearcă să tempereze prețurile la pompă, merită analizat și cât încasează, de fapt, din aceste scumpiri. Pentru că atunci când alimentăm, nu plătim doar carburantul, ci și taxe consistente care ajung direct la bugetul statului.
Ce plătim, de fapt, când alimentăm
Prețul carburantului nu înseamnă doar costul propriu-zis al benzinei sau motorinei. O parte importantă din sumă este reprezentată de taxe:
- acciza, care este o sumă fixă pe litru
- TVA, care se aplică la prețul final, inclusiv la acciză.
Cu alte cuvinte, șoferii plătesc inclusiv „taxă la taxă”, deoarece TVA se calculează și peste acciză. România consumă aproximativ 8 miliarde de litri de carburant pe an. Din această cantitate, circa 6 miliarde de litri sunt motorină, iar restul benzină. Chiar dacă prețurile și accizele diferă între cele două tipuri de combustibil, o medie arată că statul încasează aproape 3 lei din accize pentru fiecare litru alimentat.
Accizele aduc zeci de miliarde anual
Dacă raportăm acciza la consumul anual, rezultă că statul încasează aproximativ 23 de miliarde de lei pe an doar din această taxă. Asta înseamnă, în medie, între 63 și 65 de milioane de lei pe zi. Pe lângă accize, statul încasează și TVA, estimat la aproximativ 1,7 lei pentru fiecare litru de carburant.
Astfel, din TVA se adună încă aproape 14 miliarde de lei anual, adică aproximativ 38 de milioane de lei pe zi. Adunate, cele două taxe duc la încasări zilnice de aproximativ 100–110 milioane de lei pentru stat. Un detaliu important este că aceste sume cresc odată cu prețul carburantului. Cu cât litrul este mai scump, cu atât statul încasează mai mult din TVA.
În timp ce autoritățile caută soluții pentru a reduce presiunea asupra șoferilor, aceste date arată că o parte semnificativă din prețul de la pompă este generată de taxe.
Astfel, orice decizie privind accizele sau TVA-ul poate avea un impact direct și rapid asupra prețului final plătit de consumatori.
Pafonarea adaosului comercial la pompă
România a intrat oficial, de miercuri, în starea de criză pe piața carburanților, iar prima măsură a Guvernului a intrat în vigoare. Adaosul comercial va fi plafonat la nivelul anului trecut. În teorie, șoferii ar trebui să vadă o ieftinire de până la 10 bani pe litru, însă în realitate, diferența este aproape insesizabilă. Comparând prețurile din 31 martie cu cele din 1 aprilie, la aceeași benzinărie, scăderea este rapid anulată de noile scumpiri.
De pe 1 aprilie a intrat în vigoare plafonarea adaosului comercial la pompă. Este prima măsură pe care a adoptat-o Guvernul în criza carburanților, însă o măsură pe care specialiștii o văd ineficientă având în vedere scumpirile succesive de la pompă. Astfel, benzinăriile nu vor avea voie să practice un adaos comercial mai mare decât cel de anul trecut.
De la începutul acestei crize a carburanților prețurile au crescut cu peste 30%. Motorina a sărit de 10,5 lei, o scumpire de mai bine de 2 lei pe litru, în timp ce cea premium a sărit deja de 11 lei. Benzina s-a scumpit și ea și a ajuns la 9,58 lei și se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei. Cea premium a sărit însă de acest prag.
Stare de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere
Specialiștii de la Asociația Energia Inteligentă se așteaptă la o revenire rapidă a presiunii pe preț, cu o creștere estimată de 30 de bani până la sfârșitul săptămânii. Astfel că măsurile luate de Guvern nu se vor vedea și în buzunarul șoferilor care au ajuns să plătească și cu o sută de lei mai mult pentru un plin de carburanți.
În plus, Guvernul a declarat stare de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru o perioadă de 3 luni, ceea ce înseamnă că exporturile vor fi interzise. De asemenea, operatorii au posibilitatea să reducă procentul de biocarburant din benzină de la 8% la minim 2% pe durata aplicării măsurilor, pentru a evita dificultăți de aprovizionare.
Dacă un operator comercializează carburanți cu adaos peste limitele stabilite, se vor aplica amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancționării.