Care ar fi urmările unui cutremur ca cel din ’77 în Bucureşti dacă ar avea loc în 2026, conform experţilor. „Problema este efectiv masivă”

Specialiștii avertizează că un cutremur puternic ar putea lovi oricând Bucureștiul, iar consecințele ar fi devastatoare. Zeci sau chiar sute de clădiri s-ar putea prăbuși, iar mii de oameni ar putea rămâne prinși sub dărâmături.

Nu este un scenariu exagerat, spun experții, ci unul realist pentru un oraș în care numărul clădirilor vulnerabile crește, în timp ce lucrările de consolidare avansează extrem de lent.

Bucureștiul, capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa

Capitala României este considerată în prezent orașul cu cel mai ridicat risc seismic din Europa. În București locuiesc peste două milioane de oameni, iar o mare parte dintre ei trăiesc sau circulă zilnic în apropierea unor clădiri vulnerabile.

Au trecut aproape 50 de ani de la marele cutremur din 1977, iar multe dintre imobilele care au rezistat atunci continuă să fie folosite fără a fi consolidate. Între timp, la acestea s-au adăugat alte mii de clădiri degradate, care ar putea ceda în cazul unui seism major.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Mii de clădiri vulnerabile în Capitală

Potrivit datelor oficiale, peste 400 de clădiri din București au fost expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic, cea mai periculoasă categorie. Cele mai multe dintre acestea se află în centrul orașului.

Specialiștii spun însă că numărul real al clădirilor vulnerabile este mult mai mare. Estimările arată că între 2.000 și 3.000 de imobile ar putea fi grav afectate sau chiar s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur puternic.

Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondatorul Re Rise, explică dimensiunea problemei.

Vezi și:

Cât a cheltuit o turistă din America timp de două săptămâni în România. Ce i-a plăcut în ţara noastră şi ce nu: „M-aş întoarce aici, am multe de descoperit”

Cum e văzut Bucureştiul prin ochii românilor. Locul pe care îl situează în comparaţie cu Parisul, Atena sau Budapesta

„Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ’77, deci cam 10%. Acum clădirile problemă pe care le avem sunt undeva la 2.000, poate chiar 3.000. Putem vorbi de 200-300 de clădiri care ar pica”, a declarat acesta, potrivit Observatornews.

Pagube de zece ori mai mari decât în 1977

Specialiștii avertizează că dacă astăzi s-ar repeta cutremurul din 1977, pagubele din București ar putea fi de zece ori mai mari.

Creșterea numărului de clădiri vulnerabile, densitatea mai mare a populației și lipsa consolidărilor fac ca riscul să fie mult mai ridicat decât în urmă cu aproape jumătate de secol.

Pericolul zilnic pentru bucureșteni

Pericolul nu este doar unul ipotetic. Pentru mulți bucureșteni, riscul este prezent în fiecare zi, chiar și fără cutremur.

Un angajat care lucrează într-o zonă cu clădiri degradate spune că bucăți din fațade cad frecvent.

„E un pericol public. Eu lucrez aici alături și au fost dăți când am trecut pe aici și au căzut bucăți. Zilnic cad bucăți. Lucrez de 5 ani aici și nu s-au făcut niciodată reparații. În urmă cu vreo 10 ani a căzut clădirea din capăt”, a povestit Alfred.

Pentru alți locuitori, pericolul este chiar în propria locuință.

„Blocul are peste 100 de ani. A fost expertizat și e posibil să intrăm în niște fonduri și, într-un an, doi, trei sau patru, să beneficiem de consolidare”, spune Camelia, locuitor al Sectorului 2.

Printre imobilele încadrate la risc seismic se numără și clădiri publice importante, precum teatre sau spitale. În cazul unui cutremur major, aceste instituții ar putea deveni la rândul lor vulnerabile, ceea ce ar complica și mai mult intervenția autorităților.

Puține lucrări de consolidare în Capitală

În prezent, în București sunt deschise doar 14 șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, majoritatea în zona centrală.

Autoritățile spun că șapte dintre acestea ar urma să fie finalizate până la sfârșitul acestui an. Alte aproximativ 15 șantiere ar putea fi deschise în 2027, cu finanțare din bugetul local, din Planul Național de Redresare și Reziliență sau din Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, susține că statul oferă acum condiții mai avantajoase pentru proprietarii care vor să își consolideze clădirile.

„Bucureștiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult. Statul român nu mai cere cetățenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani înstrăinezi acel imobil, atunci proporțional va trebui să plătești înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, se consideră investiția statului în siguranța cetățeanului”, a explicat ministrul.

Consolidări aproape inexistente în ultimii 30 de ani

Cu toate programele anunțate, ritmul lucrărilor rămâne extrem de lent. În ultimii 30 de ani, în București a fost consolidat doar aproximativ 1% din totalul clădirilor identificate cu risc seismic.

În aceste condiții, specialiștii avertizează că reducerea riscului seismic în Capitală nu mai este doar o problemă administrativă, ci o urgență națională.

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE