Când golurile de memorie sunt normale și când pot ascunde o problemă. Ce spun specialiștii

Când golurile de memorie sunt normale și când pot ascunde o problemă. Ce spun specialiștii
Golurile ocazionale de memorie pot fi normale, mai ales când suntem obosiți, distrași sau stresați. Specialiștii explică semnele care ar trebui să ne trimită la medic și diferența dintre uitarea obișnuită și o posibilă problemă cognitivă. (Foto: Shutterstock)

Ai intrat într-o cameră și, odată ajuns acolo, ai uitat complet ce voiai să faci. Sau ai căutat minute bune cheile, deși le lăsaseși într-un loc în care te-ai uitat deja. Astfel de episoade devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă și pot provoca neliniște, mai ales într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre Alzheimer și alte forme de demență.

Vestea liniștitoare este că nu orice moment de uitare indică o boală. Potrivit specialiștilor citați într-un material publicat de The Washington Post, multe goluri de memorie au explicații obișnuite și uneori reversibile, de la oboseală și lipsa somnului până la stres sau atenția împărțită între prea multe lucruri.

Institutul Național pentru Îmbătrânire din Statele Unite arată, la rândul său, că uitarea ocazională poate face parte din procesul normal de îmbătrânire. Semnalul de alarmă apare mai ales atunci când dificultățile devin frecvente și încep să afecteze activitățile de zi cu zi.

Uneori nu memoria este problema, ci atenția

Creierul nu poate recupera mai târziu o informație pe care nu a înregistrat-o corect de la început. Dacă intri într-o cameră în timp ce te gândești la serviciu, răspunzi la un mesaj și încerci să-ți amintești alte trei lucruri, este posibil ca scopul pentru care te-ai ridicat să nu fi fost fixat suficient de bine în memorie.

În astfel de situații, senzația este că ai uitat, dar problema reală poate fi lipsa de atenție. Cercetările realizate la Stanford au găsit o legătură între întreruperile atenției, folosirea simultană a mai multor surse media și performanțele mai slabe ale memoriei.

Și somnul contează enorm. În timpul nopții, creierul organizează și consolidează informațiile acumulate în timpul zilei. Când dormim prea puțin sau somnul este întrerupt în mod repetat, pot apărea dificultăți de concentrare, învățare și recuperare a informațiilor. Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn, deși necesarul diferă de la o persoană la alta.

Diferența dintre o uitare banală și un semn îngrijorător

Specialiștii recomandă să urmărim nu doar ce uităm, ci și cât de des se întâmplă și ce efect are asupra vieții noastre. Să pierzi ocazional firul unei conversații sau să nu-ți amintești imediat numele unei persoane poate fi ceva normal. Este mai îngrijorător să uiți că o conversație a avut loc, să repeți aceleași întrebări ori să nu mai reușești să faci lucruri care înainte erau obișnuite.

Merită discutat cu un medic atunci când problema:

  • apare de mai multe ori pe zi și se agravează;
  • persistă chiar dacă încerci să te organizezi mai bine;
  • afectează munca, administrarea banilor, orientarea sau activitățile cotidiene;
  • este observată și de familie sau de apropiați;
  • este însoțită de modificări de comportament, limbaj ori personalitate.

Medicul poate diferenția schimbările normale asociate vârstei de demență sau de tulburarea cognitivă ușoară, o situație intermediară în care există dificultăți de memorie și gândire, dar persoana încă se descurcă în viața de zi cu zi.

Unele probleme pot avea cauze tratabile, precum depresia, anumite medicamente, tulburările de somn sau alte afecțiuni. Tocmai de aceea, o evaluare medicală este mai utilă decât încercarea de a pune singur un diagnostic.

Mișcarea regulată, menținerea legăturilor sociale, controlarea problemelor de sănătate și activitățile care solicită mintea pot sprijini sănătatea creierului. Nu este nevoie neapărat să înveți o limbă nouă: jocurile de cuvinte, cărțile, puzzle-urile sau întâlnirile cu prietenii pot fi, la rândul lor, utile.

Nota redacției Playtech: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește un consult medical; vă sfătuim să cereți întotdeauna sfatul medicului specialist sau un consult de specialitate înainte de a începe sau modifica orice rutină de exerciții sau evaluări la domiciliu.