Banca Națională a României organizează Zilele Porților Deschise. Istoria Palatului BNR de pe Lipscani, martor în vremuri grele și de glorie

Banca Națională a României organizează Zilele Porților Deschise. Istoria Palatului BNR de pe Lipscani, martor în vremuri grele și de glorie
Palatul BNR (Foto: Profimedia)

Banca Națională a României își deschide porțile pentru public în perioada 23-24 aprilie 2026, oferind bucureștenilor și turiștilor ocazia rară de a descoperi unul dintre cele mai importante simboluri ale istoriei financiare românești. Vizitatorii vor putea participa la tururi ghidate gratuite, fără programare, între orele 11:00 și 19:00, în grupuri de maximum 20 de persoane, iar ultima intrare este permisă la ora 18:00, iar accesul se face prin strada Lipscani nr. 25.

Ce pot vedea vizitatorii la BNR?

Tururile durează aproximativ 30 de minute și includ accesul în unele dintre cele mai spectaculoase spații ale Palatului Vechi. Printre acestea se numără sala Consiliului de Administrație și cabinetul istoric al Guvernatorului BNR, locuri în care s-au luat decizii importante pentru economia României.

De asemenea, publicul poate vizita Muzeul BNR, unde sunt expuse obiecte valoroase și documente istorice. O atracție specială este expoziția „Banii ne vorbesc: istoria leului de la metal la polimer”, realizată în colaborare cu Monetăria Statului și Imprimeria BNR. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă și o parte din rezerva de aur a României, inclusiv lingouri expuse publicului.

Evenimentul nu are loc doar în București, ci și în mai multe sucursale din țară, precum Cluj, Iași, Timiș sau Sibiu, unde sunt organizate expoziții dedicate istoriei monedei și tezaurului BNR.

O clădire cu peste 130 de ani de istorie

Dincolo de eveniment, adevărata atracție rămâne însă clădirea în sine. Palatul BNR de pe Lipscani nu este doar un sediu administrativ, ci un simbol al modernizării României. Construcția sa a început la scurt timp după înființarea Băncii Naționale, în 1880, într-o perioadă în care România își consolida independența. Nevoia unui sediu impunător era esențială pentru a transmite stabilitate și încredere.

Palatul a fost ridicat între 1882 și 1890 pe locul fostului han Șerban Vodă, o clădire veche care ajunsese într-o stare avansată de degradare. Proiectul a fost realizat de arhitecții francezi Cassien Bernard și Albert Galleron, cei care au contribuit și la alte construcții importante din România, precum Ateneul Român.

Clădirea concepută în stil eclectic-academic, cu influențe neoclasice este decorată cu statui simbolice ale agriculturii, industriei, comerțului și justiției, practic domenii esențiale pentru economia unei țări.

Interiorul clădirii BNR

Interiorul clădirii BNR

Palatul BNR, martor al marilor momente istorice

De-a lungul timpului, Palatul BNR a fost în centrul unor momente istorice decisive. În timpul Primului Război Mondial, de aici a fost organizată evacuarea tezaurului României la Moscova, într-o încercare de a-l proteja. Clădirea a traversat apoi perioada interbelică, când România cunoștea un puternic avânt economic, dar și anii dificili ai celui de-al Doilea Război Mondial și ai regimului comunist.

Chiar și în perioada comunistă, banca a continuat să funcționeze în același sediu, adaptându-se noilor condiții politice. După 1989, Palatul BNR a redevenit simbolul economiei de piață și al reformelor care au dus România către integrarea europeană.

De la registre scrise de mână la tehnologie modernă

La începutul secolului XX, activitatea din interiorul palatului era complet diferită de cea de astăzi. Funcționarii lucrau cu registre groase, iar toate calculele erau făcute manual. Zgomotul monedelor și al bancnotelor era o prezență constantă în sălile băncii. Astăzi, tehnologia a schimbat complet modul de funcționare. Operațiunile moderne sunt realizate în mare parte în aripi noi ale clădirii, construite în secolul XX, în timp ce Palatul Vechi a devenit un spațiu cultural și reprezentativ.

Un simbol al Bucureștiului

Palatul BNR de pe Lipscani este mai mult decât o clădire, este o adevărată „capsulă a timpului” pentru economia României. De la nașterea leului modern până la economia digitală de astăzi, acest loc a fost martorul tuturor transformărilor majore.

Astfel, Zilele Porților Deschise oferă o ocazie rară de a păși în interiorul acestui simbol și de a descoperi poveștile ascunse în spatele zidurilor sale. Pentru cei care trec zilnic prin Centrul Vechi, este momentul perfect să vadă dincolo de fațada impunătoare și să înțeleagă rolul pe care această clădire l-a avut în istoria României.