Avertizările înainte de cutremur. Ce pot și ce nu pot face sistemele dezvoltate de INFP

România dispune în prezent de un sistem modern de alertare seismică, dezvoltat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), capabil să transmită avertizări cu câteva zeci de secunde înainte ca undele unui cutremur să ajungă în anumite zone. Deși aceste sisteme nu pot prezice când se va produce un seism, ele pot reduce efectele sale asupra populației și infrastructurii.

Ce presupune sistemul de avertizare

Potrivit directorului general al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, sistemul dezvoltat de cercetătorii români poate transmite o alertă cu aproximativ 25 de secunde înainte ca undele seismice să ajungă în București, în cazul unui cutremur puternic produs în zona seismică Vrancea. Chiar dacă intervalul pare scurt, aceste secunde pot face diferența în situații critice.

În acest răstimp, pot fi declanșate proceduri automate menite să limiteze riscurile. De exemplu, rețelele de gaz pot fi oprite temporar pentru a preveni exploziile, iar unele procese industriale pot fi întrerupte sau puse în așteptare pentru a proteja angajații care lucrează în instalații complexe. Totodată, sistemul poate transmite informații rapide către echipele de intervenție, ajutându-le să se mobilizeze mai eficient în zonele care ar putea fi afectate.

Pe lângă avertizare, tehnologia permite și realizarea unor estimări rapide privind impactul unui cutremur. Specialiștii pot evalua, la scurt timp după producerea seismului, câte clădiri ar putea fi avariate sau prăbușite într-o anumită localitate. Aceste estimări sunt esențiale pentru organizarea intervențiilor și pentru prioritizarea zonelor unde ar putea exista victime sau distrugeri majore.

Vezi și:

Tranzacția anului în retail: frații Pavăl cumpără Carrefour România. Ce înseamnă pentru clienți preluarea supermarketurilor

Care sunt limitele sistemului

Sistemul de avertizare seismică din România este funcțional încă din anul 2013 și este utilizat în principal pentru protejarea infrastructurilor critice. Prin această tehnologie, autoritățile încearcă să reducă impactul pe care un cutremur puternic l-ar putea avea asupra populației.

Totuși, cercetătorii subliniază un aspect important: în prezent, cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate. Nu există tehnologia care să permită anunțarea unui seism cu ore, zile sau săptămâni înainte. Din acest motiv, activitatea specialiștilor se concentrează mai ales pe reducerea efectelor seismelor și pe dezvoltarea unor instrumente care să ajute la gestionarea situațiilor de urgență.

În alte țări cu activitate seismică intensă există sisteme similare, însă timpul de reacție diferă. În Japonia, avertizarea poate veni chiar cu una sau două secunde înainte de sosirea undelor, în timp ce în Mexic sistemul poate oferi uneori aproximativ 70 de secunde de avertizare. Diferențele depind de poziția epicentrului, de rețeaua de senzori și de distanța față de zonele dens populate.

Activitatea de cercetare desfășurată de specialiștii de la INFP are și un alt rol important: contribuie la îmbunătățirea standardelor de construcție. Studierea modului în care undele seismice se propagă de la hipocentru către suprafață ajută inginerii să proiecteze clădiri mai sigure. Specialiștii subliniază că, atunci când normele de construcție sunt respectate, clădirile moderne ar trebui să reziste unor cutremure puternice.

Pe lângă cercetare, informarea populației rămâne o componentă esențială a pregătirii pentru dezastre. Instituțiile responsabile organizează frecvent activități educaționale și campanii de conștientizare, inclusiv pentru elevi. În acest demers sunt implicate și structuri precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care promovează reguli simple despre cum trebuie să reacționeze oamenii în timpul unui seism.