Atacurile cibernetice și dezinformarea pot declanșa crize majore în companii în 2026. AI și deepfake-urile schimbă regulile jocului

Companiile intră într-o perioadă în care o criză nu mai începe doar de la o problemă internă, o eroare operațională sau un incident financiar.

În 2026, amenințările digitale precum atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și conținutul fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale pot transforma rapid o situație aparent controlabilă într-o criză de imagine și business.

Un nou sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), rețeaua europeană care reunește specialiști în comunicare de criză din 20 de țări, inclusiv România, arată că atacurile cibernetice rămân cea mai mare amenințare digitală pentru companii. Aproape 70% dintre experții consultați consideră că acestea au cel mai ridicat potențial de a genera crize în mediul de afaceri.

De la atacuri informatice la crize de reputație: cum schimbă AI modul în care reacționează companiile

Riscurile digitale nu mai înseamnă doar sisteme blocate, date furate sau probleme tehnice rezolvate de departamentele IT. În prezent, un incident informatic poate deveni foarte repede o problemă publică, mai ales atunci când este amplificat de informații false, reacții coordonate online sau materiale manipulate.

Dezinformarea este una dintre amenințările care au crescut cel mai mult în importanță în ultimul an. Peste 40% dintre specialiștii chestionați de CCNE spun că acest fenomen a devenit un risc tot mai relevant pentru organizații.

În același timp, inteligența artificială și tehnologiile de tip deepfake apar printre principalele provocări pentru perioada următoare. Videoclipurile falsificate, vocile imitate sau imaginile create artificial pot fi folosite pentru manipulare, fraudă sau presiuni asupra unor companii.

„Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale”, explică Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentant CCNE în România.

Potrivit acesteia, companiile trebuie să treacă dincolo de protecția informatică de bază și să dezvolte planuri clare de reacție, monitorizare permanentă și scenarii pentru situații în care imaginea organizației este afectată.

Fenomenul deepfake a început deja să fie folosit în unele țări europene în tentative de șantaj care vizează companii și instituții. Specialiștii avertizează că impactul acestor metode ar putea crește în următorii ani, pe măsură ce instrumentele de generare a conținutului fals devin mai accesibile și mai greu de identificat.

Rețelele sociale accelerează crizele, iar viteza de reacție devine esențială

Un alt element important evidențiat de sondaj este rolul platformelor sociale în propagarea rapidă a crizelor. Facebook, Instagram și X sunt indicate de experții CCNE drept principalele spații în care au apărut situații de criză generate în ultimele 12 luni.

Asta înseamnă că o companie nu mai gestionează doar problema inițială, ci și reacția publicului, comentariile, distribuirea informațiilor false și presiunea venită din mediul online.

Organizațiile pot ajunge în situația în care trebuie să răspundă public înainte de a avea toate datele verificate. Tocmai această diferență dintre viteza unei crize și timpul necesar pentru analiză devine una dintre cele mai mari provocări.

Sondajul arată că firmele își schimbă deja strategiile de business continuity, integrând riscurile digitale în planurile generale de funcționare. Atacurile informatice, manipularea online și utilizarea AI nu mai sunt tratate separat, ci ca factori care pot afecta simultan operațiunile, comunicarea și relația cu partenerii sau clienții.

În plus, aceste riscuri apar într-un context economic și geopolitic complicat. Respondenții CCNE indică incertitudinea economică drept amenințarea cu cea mai mare creștere pentru companii în ultimele 12 luni. Pe lista factorilor de presiune urmează instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea.

Hyundai vrea să aducă sunetul motoarelor pe mașinile electrice: EV-urile ar putea imita schimbările de viteze, vibrațiile și alte sunete