Administrația Trump intră în războiul dintre OpenAI și New York Times. Guvernul SUA spune că antrenarea AI pe texte protejate poate fi „fair use”

Administrația Trump intră în războiul dintre OpenAI și New York Times. Guvernul SUA spune că antrenarea AI pe texte protejate poate fi „fair use”
Foto: Getty Images

Administrația Donald Trump a intervenit într-unul dintre cele mai importante procese care ar putea decide viitorul inteligenței artificiale generative. Departamentul de Justiție al SUA a transmis unei instanțe federale din New York că susține argumentul OpenAI potrivit căruia utilizarea operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor AI poate reprezenta „fair use”, adică o utilizare permisă fără autorizarea titularului copyrightului. Intervenția apare în procesul început de The New York Times împotriva OpenAI și Microsoft și este prima poziție oficială de acest tip a guvernului american în valul de litigii privind datele folosite pentru antrenarea AI, potrivit Reuters.

Miza depășește însă conflictul dintre ChatGPT și una dintre cele mai mari publicații din lume. Guvernul american spune că limitarea severă a accesului companiilor AI la texte protejate ar putea încetini cercetarea, ar putea crește costurile de dezvoltare și ar putea afecta poziția SUA în competiția globală pentru inteligență artificială. Tocmai problema drepturilor de autor folosite pentru dezvoltarea modelelor OpenAI a devenit una dintre cele mai dificile întrebări juridice ale industriei.

De ce administrația Trump îi dă dreptate OpenAI în privința antrenării AI

Departamentul de Justiție consideră că procesul prin care un model lingvistic analizează cantități uriașe de texte pentru a învăța relații statistice dintre cuvinte este profund diferit de scopul pentru care articolele sau cărțile originale au fost publicate. Din acest motiv, guvernul descrie antrenarea modelelor drept o utilizare puternic „transformativă”, unul dintre elementele importante analizate de instanțele americane atunci când stabilesc dacă se aplică doctrina fair use.

Administrația susține și că modelele AI nu concurează în mod direct, în etapa de antrenare, cu articolele pe care le procesează. În opinia Departamentului de Justiție, obligarea dezvoltatorilor să negocieze licențe pentru volume enorme de materiale ar putea avea inclusiv un efect nedorit asupra competiției: numai cele mai bogate companii tehnologice și-ar permite costurile necesare pentru construirea unor modele de frontieră.

Documentul leagă explicit problema de securitatea națională și de competiția tehnologică internațională. SUA au, potrivit guvernului, un interes puternic să păstreze conducerea globală în inteligența artificială. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a promovat o poziție asemănătoare pe 2 septembrie, cerând statelor G20 să permită dezvoltarea AI prin mecanisme de tip fair use, concomitent cu protejarea creatorilor.

Este o dezbatere care devine tot mai importantă și pentru alte companii. Recent, Sony și Warner au dat în judecată Anthropic, susținând că dezvoltatorul Claude ar fi folosit fără permisiune zeci de mii de opere protejate. Acuzațiile includ însă și presupusa obținere a unor materiale din surse piratate, o problemă juridică distinctă de simpla utilizare pentru antrenare.

New York Times spune că AI-ul nu poate fi construit gratis pe munca jurnaliștilor

The New York Times are o perspectivă complet diferită. Publicația a dat în judecată OpenAI și Microsoft în decembrie 2023, susținând că milioane de articole au fost folosite fără permisiune pentru dezvoltarea sistemelor care alimentează ChatGPT și produsele Microsoft. Publicația argumentează că modelele pot reproduce sau imita conținutul său și pot ajunge să concureze cu produsul jurnalistic original.

După intervenția guvernului, un reprezentant al Times a acuzat administrația că a ales interesele marilor companii AI în detrimentul creatorilor americani. Poziția publicației este că inteligența artificială și industria creativă pot exista împreună, dar dezvoltatorii ar trebui să plătească pentru conținutul care contribuie la construirea produselor lor.

Există și o diferență esențială între antrenarea unui model și ceea ce acesta oferă ulterior utilizatorilor. Departamentul de Justiție susține puternic argumentul fair use în cazul copierii necesare antrenării, dar nu afirmă că orice răspuns produs ulterior de ChatGPT este automat protejat de fair use. Dacă un sistem reconstruiește și distribuie părți importante dintr-un articol protejat, situația juridică poate fi diferită.

Tocmai această diferență se află în centrul multor procese. Problema nu mai este doar dacă o companie poate „citi” o carte sau un articol pentru a-și antrena AI-ul, ci și de unde obține copia, ce păstrează, cât poate reproduce modelul și dacă produsul rezultat afectează piața operei originale.

Procesele Meta și Anthropic arată că nu există încă o regulă simplă

Există deja două hotărâri importante din SUA, dar niciuna nu stabilește că orice antrenare AI este automat legală. În procesul Kadrey v. Meta, compania lui Mark Zuckerberg a obținut o victorie în 2025 în ceea ce privește antrenarea modelelor Llama pe cărțile reclamanților. Judecătorul a subliniat însă ulterior că Meta a câștigat pe baza probelor din acel caz, în special pentru că autorii nu au demonstrat suficient prejudiciul produs pieței operelor lor.

Cazul Anthropic a produs o distincție și mai importantă. Judecătorul William Alsup a stabilit că folosirea cărților pentru antrenarea modelelor Claude putea constitui fair use. În schimb, faptul că Anthropic acumulase milioane de copii provenite din biblioteci piratate nu era justificat automat de faptul că acestea urmau să fie folosite pentru AI.

Compania a ajuns ulterior la un acord de 1,5 miliarde de dolari cu autorii, aprobat definitiv de instanță în iulie 2026. Banii sunt legați de problema copiilor piratate și a bibliotecii construite de companie, nu de o hotărâre prin care instanța ar fi declarat ilegală în sine antrenarea modelelor pe opere protejate.

Cazul explică și de ce unele companii au început să cumpere fizic volume pentru a le transforma în date. Playtech a relatat inclusiv despre situațiile în care cărțile sunt cumpărate, scanate și distruse pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Achiziționarea legală a exemplarului fizic poate elimina unele dintre problemele ridicate de descărcarea unor baze de date piratate, chiar dacă discuția despre drepturile de autor nu dispare complet.

Poziția guvernului nu decide procesul

Documentul administrației Trump este un „statement of interest”, nu o sentință. Judecătorul Sidney H. Stein, care gestionează litigiile consolidate împotriva OpenAI, nu este obligat să accepte interpretarea Departamentului de Justiție. Poziția guvernului poate avea însă greutate considerabilă, mai ales pentru că este prima intervenție federală majoră în această categorie de procese.

Nici U.S. Copyright Office nu a susținut până acum existența unei reguli universale potrivit căreia antrenarea AI este întotdeauna fair use. În raportul său dedicat inteligenței artificiale, instituția tratează analiza în funcție de circumstanțele fiecărui caz, inclusiv modul în care au fost obținute materialele, caracterul transformativ, efectele asupra pieței și posibilitatea ca modelele să reproducă operele.

Verdictul din conflictul dintre The New York Times, OpenAI și Microsoft ar putea deveni una dintre cele mai importante decizii juridice din istoria industriei AI. Dacă instanța validează o interpretare largă a fair use pentru antrenare, dezvoltatorii americani vor primi un argument juridic extrem de puternic pentru utilizarea unor volume masive de conținut protejat. Dacă publicațiile câștigă și instanța stabilește că sunt necesare licențe, economia dezvoltării modelelor AI s-ar putea schimba radical.

Până atunci, un lucru este cert: administrația Trump și-a ales public poziția. În disputa dintre creatorii care cer plata pentru munca folosită de inteligența artificială și industria care susține că accesul larg la informație este indispensabil dezvoltării modelelor, guvernul SUA s-a așezat de partea OpenAI.