Adevăratul pericol pentru România în 2026 nu este cursul valutar. Ce ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat, conform specialiştilor

Într-o perioadă dominată de tensiuni politice și incertitudine, reacțiile piețelor financiare nu sunt nici neașteptate și nici specifice doar României, ci fac parte dintr-un tipar global în care orice criză politică generează presiuni asupra monedei naționale, asupra dobânzilor și asupra capacității statului de a se finanța, iar românii au mai văzut acest film și în trecut, atunci când episoade similare au dus la mișcări vizibile în economie.

Presiunea pe leu nu este o surpriză, ci o reacție firească

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, explică într-un interviu acordat celor de la Adevărul că aceste turbulențe nu trebuie privite ca o excepție, deoarece piețele sunt prin natura lor sensibile și reacționează rapid, uneori chiar exagerat, la instabilitatea politică, fenomen cunoscut sub numele de „overshooting”.

„Oriunde în lume, o criză politică pune presiune pe moneda națională. Nu este mare filozofie în ce se întâmplă, iar cetățenii români cunosc din propria experiență. Țara a mai trecut prin crize politice și de fiecare dată au fost presiuni pe moneda națională, ratele dobânzilor s-au mișcat, împrumuturile, finanțarea și refinanțarea au fost îngreunate. Precedenta criză a fost legată de alegerile prezidențiale și ne aducem aminte cum s-au mișcat toate aceste repere.

Deci nu este ceva nou. Și, așa cum am debutat discuția noastră, orice criză politică, în orice țară, se vede în piețele financiare, fiindcă acestea sunt cele mai sensibile. Ele reacționează imediat și uneori supra-reacționează, adică ceea ce se numește un overshooting. „

Ieșirile de capital din România

Chiar dacă nu există date certe privind retrageri masive de capital, există o logică economică solidă care sugerează că investitorii, în special cei instituționali, tind să devină mai prudenți în astfel de momente, reducându-și expunerea și preferând să accepte pierderi limitate decât riscuri majore, ceea ce pune presiune suplimentară pe cursul valutar.

România, fiind o economie deschisă și dependentă de finanțare externă, este inevitabil expusă acestor fluctuații, iar achiziția și vânzarea titlurilor de stat pe piața secundară contribuie la această volatilitate, care, deși neplăcută, este temporară și se va estompa odată cu stabilizarea situației politice.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Nu cursul valutar este problema reală

Contrar temerilor larg răspândite în rândul populației, scenariul în care euro ajunge la 6 sau chiar 7 lei este considerat nerealist de către Dăianu, care subliniază că Banca Națională joacă un rol esențial în menținerea stabilității și nu ar permite o deraiere necontrolată a cursului.

De fapt, adevărata problemă nu este cursul valutar, ci credibilitatea economică a țării, care depinde în mod direct de capacitatea autorităților de a continua procesul de consolidare fiscal-bugetară, adică reducerea deficitului și menținerea unui echilibru între cheltuieli și venituri.

Bugetul aprobat, un scut împotriva haosului

Un element esențial care diferențiază actuala criză de altele din trecut este existența unui buget deja aprobat, ceea ce oferă un grad de predictibilitate și reduce riscul unui șoc economic major, chiar și în eventualitatea schimbării guvernului.

Vezi și:

După DIGI, Orange sau Vodafone, facturile românilor s-ar putea schimba complet. Calculul din euro în lei ar urma să se facă doar la cursul BNR

Micile comisioane care te fac să schimbi banca: anatomia unei facturi bancare

Această stabilitate relativă este crucială, deoarece absența unui buget ar fi amplificat incertitudinea și ar fi pus sub semnul întrebării direcția fiscală a țării, ceea ce ar fi generat reacții mult mai dure din partea piețelor și investitorilor.

„Scenariul negru”: pierderea controlului fiscal

Dăianu avertizează că adevăratul pericol pentru România nu este volatilitatea cursului, ci posibilitatea ca procesul de consolidare fiscală să fie abandonat sau inversat, de exemplu prin măsuri populiste precum reducerea TVA fără acoperire bugetară, care ar submina încrederea investitorilor și ar declanșa reacții severe pe piețele financiare.

Într-un astfel de scenariu, nici măcar intervențiile Băncii Naționale nu ar mai fi suficiente pentru a stabiliza economia, iar consecințele s-ar resimți direct în buzunarele românilor, prin inflație mai mare, dobânzi ridicate și dificultăți economice generalizate.

„Trebuie ca toți să-și dea seama că pierderea hățurilor consolidării fiscale ar fi o catastrofă. Piețele ne vor penaliza. Toți suntem cu dificultăți, iar fondurile europene nu asigură finanțarea în totalitate a deficitului bugetar sau a deficitului de cont curent, care este foarte mare. Trebuie să trecem peste această criză politică cu stricăciuni cât mai limitate, să continuăm consolidarea fiscală și să mizăm pe ceea ce se face bine în această țară. Economia merge înainte. Și vom ieși la lumină, până la urmă vom ieși la lumină.”

Dobânzile și incertitudinile globale

În ceea ce privește dobânzile, reducerea acestora este posibilă, însă nu imediat, deoarece contextul intern și internațional rămâne tensionat, iar factori precum inflația, conflictele geopolitice și perturbările lanțurilor de aprovizionare continuă să influențeze deciziile de politică monetară.

Astfel, o eventuală scădere a dobânzilor ar putea avea loc abia în a doua parte a anului, în funcție de evoluția acestor variabile și de stabilizarea situației politice interne.

Ce contează pentru români, în mod real

Pentru cetățeanul de rând, mesajul esențial este că stabilitatea economică nu depinde atât de cursul valutar zilnic, cât de direcția generală a politicilor economice, de disciplina bugetară și de capacitatea statului de a inspira încredere. România rămâne o economie funcțională, cu un sector privat activ și cu potențial de dezvoltare, însă cheia este menținerea echilibrului fiscal și evitarea deciziilor pripite care ar putea destabiliza întreaga construcție economică.

În final, chiar dacă perioada actuală este una dificilă, există premisele unei reveniri, cu condiția ca decidenții să rămână ancorați în realitate și să continue reformele necesare, pentru că, așa cum subliniază Dăianu, economia merge înainte, iar România poate ieși la lumină, dacă nu pierde controlul asupra propriilor finanțe.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI