87 de sporuri dispar pentru bugetari. Cine pierde bani și cine poate câștiga mai mult după noua lege a salarizării. Cum vor funcționa bonusurile de performanță

Noua lege a salarizării unitare pregătită de Guvern aduce una dintre cele mai ample reforme din sistemul public din ultimii ani. Proiectul aflat în dezbatere prevede eliminarea a 87 de sporuri, plafonarea bonusurilor salariale și introducerea unui nou sistem de premiere a performanței pentru bugetari.

În multe instituții publice, sporurile au ajuns în ultimii ani să reprezinte aproape un al doilea salariu. În spitale, tribunale sau administrație, bonusurile adăugau zeci de procente la veniturile lunare.

Acum însă, statul pregătește reguli complet noi pentru salarizarea bugetarilor, iar sindicatele avertizează că anumite categorii profesionale ar putea pierde sume importante din venituri.

Ce sporuri dispar și cine poate pierde bani

Printre sporurile și beneficiile care ar urma să dispară se află:

Vezi și:

Ce avere are Ciprian Ciucu? Terenurile, apartamentele și economiile declarate de primarul Capitalei

• sporul de „praf”;
• sporul de „antenă”;
• indemnizația de hrană;
• sporul pentru condiții vătămătoare;
• sporul de confidențialitate din Justiție;
• indemnizația pentru titlul de doctor.

„Dispar sporurile de praf și de antenă, și cel puțin 5 ani de acum înainte nu vor mai putea fi introduse”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Noua lege introduce plafonarea sporurilor, primelor și indemnizațiilor la maximum 20% din totalul salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.

Această măsură este una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului. Sindicatele susțin că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri importante, mai ales în domeniile unde sporurile reprezentau o parte consistentă din salariu.

Printre cei care riscă să primească mai puțini bani se află:

Vezi și:

Ce spor primesc bugetarii care lucrează în zilele libere. Regulile prevăzute în noua lege a salarizării. Ce se schimbă pentru bugetari din 2027

Cât vor câștiga polițiștii și judecătorii după noua lege a salarizării. Grila completă cu salarii și coeficienți

• personalul medical din secțiile cu risc ridicat;
• angajații care beneficiau de sporuri pentru condiții periculoase sau grele;
• personalul care încasa sporuri pentru condiții vătămătoare;
• angajații care primeau sporul de „praf”;
• personalul care beneficia de sporul de „antenă”;
• angajații din Justiție care primeau sporuri de confidențialitate;
• bugetarii care beneficiau de indemnizația de hrană;
• angajații care primeau indemnizații pentru titlul de doctor;
• anumite categorii din administrație unde sporurile reprezentau o parte importantă din venit.

În sistemul sanitar, reforma este considerată una dintre cele mai sensibile. Sporurile pentru condiții grele sau periculoase nu dispar complet, însă ar urma să fie reduse semnificativ.

Potrivit variantelor analizate de sindicate:

• unele sporuri ar putea scădea de la maximum 85% la 40-50%;
• sporurile pentru condiții grele ar putea coborî chiar la 5%.

Practic, medicii și asistenții care lucrează în secții precum ATI, boli infecțioase, UPU sau psihiatrie ar putea pierde sume importante din venitul lunar.

Sindicatele susțin că reforma grilelor salariale și plafonarea sporurilor pot genera scăderi indirecte ale veniturilor și acuză lipsa unei consultări reale înainte de lansarea proiectului.

Salarii propuse prin noua lege a salarizării pentru principalele categorii de bugetari

Sursă: date apărute în proiectele și drafturile noii legi a salarizării publicate în 2026.

Noua grilă de salarizare stabilește și ierarhia veniturilor pentru demnitarii și angajații din sistemul public. Cel mai mare salariu brut din sistem ar urma să fie cel al președintelui României, care va ajunge la 32.800 de lei brut pe lună.

În topul salariilor din sectorul public se vor afla și:

• prim-ministrul, cu un salariu brut de 30.750 de lei;
• miniștrii, care ar urma să primească 26.650 de lei brut;
• deputații și senatorii, cu 24.600 de lei brut;
• șeful Armatei, cu aproximativ 20.500 de lei brut.

La polul opus, printre cele mai mici salarii din sistem se vor regăsi:

• sergentul, cu aproximativ 5.860 de lei brut;
• soldatul, cu un salariu brut de 4.674 de lei.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că noile grile salariale au fost construite pe criterii clare și nu arbitrar. „Vreau să asigur românii că nicio grilă nu crește subiectiv”, a declarat oficialul.

Acesta a oferit și propriul exemplu, precizând că salariul său brut de ministru ar urma să crească cu aproximativ 22%, ceea ce înseamnă circa 2.500 de lei în plus.

Ce sporuri și bonusuri rămân

Există însă și excepții de la plafonare. Sporurile pentru:

• munca de noapte;
• orele suplimentare;
• persoanele cu handicap;
• anumite activități legate de fonduri europene

nu vor intra în calculul plafonului de 20%.

Guvernul păstrează sporurile considerate esențiale sau direct legate de performanță și fonduri europene.

Printre cele care rămân se află:

• sporul de 10% pentru control financiar preventiv;
• sporul de până la 40% pentru angajații care gestionează proiecte europene;
• sporurile pentru gestionarea fondurilor externe;
• sporul pentru munca de noapte;
• plata muncii suplimentare;
• sporul de 15% pentru persoanele cu handicap.

Angajații incluși în echipe de proiect europene pot primi sporuri de până la 40% din salariul de bază, în funcție de timpul efectiv lucrat și de progresul proiectului.

De asemenea, primarii, viceprimarii și alte funcții de demnitate publică implicate în implementarea proiectelor europene pot primi sporuri de până la 20%.

Pentru munca de noapte se va acorda un spor de 25%, iar orele suplimentare necompensate prin timp liber vor fi plătite cu:

• sporuri de 75% pentru orele suplimentare obișnuite;
• sporuri de 100% pentru activitatea prestată în weekend și sărbători legale.

Persoanele încadrate în grad grav sau accentuat de handicap vor beneficia de un spor de 15% din valoarea de referință.

În ceea ce privește sporurile pentru condiții de muncă, acestea vor fi stabilite ulterior prin regulamente separate pentru fiecare domeniu — sănătate, educație, administrație, justiție, apărare sau cultură — după consultarea sindicatelor.

Cum vor funcționa noile bonusuri de performanță

Noua lege introduce și un sistem complet nou de premiere a performanței pentru bugetari.

Instituțiile publice vor putea acorda:

• premii trimestriale;
• premii semestriale;
• premii anuale

angajaților care obțin rezultate deosebite, participă la activități speciale sau au un volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal.

Premiile vor putea fi acordate doar după consultarea sindicatelor și pe baza unor criterii stabilite separat pentru fiecare domeniu — educație, sănătate, administrație, justiție, cultură sau apărare.

Valoarea totală a premiilor nu va putea depăși 4% din fondul total de salarii al fiecărei instituții.

În plus:

• premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții;
• fiecare premiu individual va avea o valoare între 10% și 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate.

Guvernul pregătește și bonusuri de performanță care pot ajunge la 30% din salariu, însă acestea vor putea fi acordate doar pentru:

• maximum 20% dintre angajații de execuție;
• maximum 30% dintre angajații cu funcții de conducere.

În 2027, sistemul de premiere va fi aplicat doar pentru personalul didactic și angajații ANAF.

Alte schimbări importante pentru bugetari

Noua lege prevede că Ministerul Muncii va coordona întregul proces de evaluare a funcțiilor și va verifica aplicarea unitară a metodologiei în toate instituțiile publice.

Una dintre cele mai importante schimbări urmărite de Guvern este uniformizarea salarizării în întreg sistemul public și reducerea discrepanțelor dintre instituții.

Proiectul introduce și măsuri de protecție pentru angajații care ar putea avea salarii mai mici după recalculare. Dacă un angajat va avea un salariu mai mic decât cel din decembrie 2026, acesta va primi o „diferență salarială tranzitorie” pentru a compensa pierderea.

Această protecție va fi acordată doar dacă persoana rămâne pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă și va putea fi menținută până la finalul anului 2031.

În calculul acestei diferențe nu vor fi incluse sporurile și stimulentele legate de fondurile europene.

Legea introduce și obligații extinse de transparență salarială. Instituțiile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an:

• lista completă a funcțiilor;
• salariile de bază;
• sporurile și indemnizațiile;
• alte beneficii;
• baza legală pentru fiecare venit salarial.

Instituțiile care nu respectă obligațiile de transparență riscă amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, sancțiunile urmând să fie aplicate de Inspecția Muncii.

Legea introduce și reguli speciale pentru personalul din IT, comunicații și securitate cibernetică din sistemul public. Funcțiile TIC vor avea o clasificare separată, bazată pe competențe și nivel de specializare.

În cazul suspendării contractului de muncă, inclusiv pentru concediul de creștere a copilului, angajații își vor păstra funcția și gradația salarială la revenirea în activitate, iar vechimea acumulată va fi luată în calcul la salarizare.

Legea permite și ocuparea temporară a unor posturi vacante prin cumul de funcții în domenii deficitare precum:

• educație;
• sănătate;
• asistență socială;
• domeniul artistic,

dar numai dacă posturile nu au putut fi ocupate prin concurs.

Pentru promovări și ocuparea posturilor vacante, regula generală rămâne concursul sau examenul.

Angajații vor putea contesta salariile și sporurile în termen de 20 de zile de la comunicarea deciziei salariale, iar instituțiile vor avea obligația să răspundă în maximum 30 de zile. Dacă persoana este nemulțumită de răspuns, poate merge în instanță.

Instituțiile care acordă ilegal sporuri sau depășesc plafonul de 20% pentru sporuri și alte beneficii salariale riscă amenzi de până la 50.000 de lei, iar prejudiciile vor trebui recuperate. Controlul va fi realizat de Curtea de Conturi.

Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Tesla, acuzată că a umflat datele despre Full Self-Driving pentru aprobarea în Europa: noua controversă care lovește compania lui Elon Musk