Viteza vorbirii: Un indicator important pentru declanșarea declinului cognitiv, conform cercetătorilor

În viața de zi cu zi, mulți dintre noi experimentăm fenomenul numit „lethologica”, care se referă la dificultatea de a găsi cuvintele potrivite. Această problemă devine adesea mai evidentă pe măsură ce îmbătrânim. Totuși, un studiu recent efectuat de Universitatea din Toronto sugerează că viteza vorbirii, nu doar dificultatea de a găsi cuvintele, ar putea fi un indicator mult mai precis al sănătății creierului, mai ales în cazul persoanelor în vârstă.

Studiul a implicat 125 de adulți sănătoși cu vârste între 18 și 90 de ani, care au fost invitați să descrie o scenă în detaliu. Înregistrările acestora au fost apoi analizate de un software bazat pe inteligență artificială (IA), care a extras date precum viteza de vorbire, durata pauzelor dintre cuvinte și varietatea cuvintelor utilizate. De asemenea, participanții au completat teste standard care măsoară concentrarea, viteza de gândire și capacitatea de a planifica și executa sarcini.

Rezultatele au arătat o legătură strânsă între declinul vârstei în aceste abilități „executive” și ritmul vorbirii, sugerând că declinul general nu se limitează doar la dificultatea de a găsi cuvintele corecte. Astfel, viteza vorbirii ar putea fi un semn mai clar al schimbărilor cerebrale decât simpla amnezie verbală.

Teste de vocabular și fluente verbale

În cadrul studiului, cercetătorii au utilizat și o sarcină de interferență cu cuvinte și imagini pentru a separa etapele procesului de denumire a unui obiect. Participanților li s-au arătat imagini ale unor obiecte cotidiene, cum ar fi o mătură, în timp ce ascultau un cuvânt care fie era similar fonetic cu obiectul (de exemplu, „groom”), fie era legat semantic de acesta (precum „mop”). Interesant, studiul a arătat că viteza naturală de vorbire a persoanelor vârstnice era corelată cu rapiditatea cu care denumeau obiectele. Acest lucru sugerează că un declin generalizat al procesării cognitive ar putea fi responsabil de schimbările cognitive și lingvistice pe măsură ce îmbătrânim.

Raluca Bădulescu, probleme grave de sănătate la Asia Express. A leșinat de mai multe ori și a fost scoasă din concurs

Fiica Loredanei Groza, apariție de senzație la 27 de ani. Elena este superbă. A avut prima ei apariție pe podiumul de modă

Deși sarcinile de denumire a imaginilor au fost utile, cercetătorii consideră că testele de fluenta verbală, care implică generarea unui număr mare de cuvinte dintr-o anumită categorie (de exemplu, animale sau fructe), pot oferi un test mai exact al capacității lingvistice. Acestea sunt considerate mult mai apropiate de vorbirea cotidiană, implicând activ recuperarea și producerea cuvintelor din vocabular.

Tehnologia de procesare a limbajului și viitorul cercetării cognitive

Studiul Universității din Toronto deschide noi posibilități de cercetare, subliniind faptul că nu doar ceea ce spunem, ci și cât de repede o facem, poate dezvălui schimbări cognitive. Tehnologiile de procesare naturală a limbajului (NLP), un tip de inteligență artificială, ar putea permite detectarea automată a schimbărilor subtile în vorbire, precum scăderea vitezei de vorbire, încă înainte ca simptomele evidente ale unor afecțiuni precum Alzheimer să se manifeste.

Această abordare inovatoare ar putea transforma modul în care identificăm riscurile de declin cognitiv, oferind o metodă mai precisă și mai rapidă de a monitoriza schimbările în vorbire, chiar și înainte ca simptomele să fie clare. În viitor, aceasta ar putea contribui la diagnosticarea precoce a bolilor neurodegenerative și la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

În concluzie, studiul sugerează că ritmul vorbirii poate fi un marker subtil, dar semnificativ, al sănătății cognitive. Pe măsură ce cercetările în acest domeniu avansează, avem posibilitatea de a detecta semnele timpurii ale declinului cognitiv și de a interveni mai devreme, îmbunătățind astfel viața persoanelor vârstnice și prevenind agravarea unor afecțiuni grave precum Alzheimer.