Unde sunt armele nucleare ale lumii și cine le controlează cu adevărat

Un nou val de tensiuni între Iran și Israel, urmat de loviturile aeriene ordonate de președintele american Donald Trump asupra a trei presupuse obiective nucleare iraniene, readuce în prim-plan o întrebare esențială pentru securitatea globală: unde se află armele nucleare ale lumii și cine are de fapt controlul asupra lor?

În contextul unui potențial nou război regional și al avertismentelor privind o cursă globală a înarmării nucleare, experții trag un semnal de alarmă: lumea pare să intre din nou într-o eră în care teama de distrugerea totală devine o formă de echilibru geopolitic, scrie Washington Post. Dar care sunt țările care dețin astfel de arme și unde sunt ele amplasate?

Nouă state recunoscute sau suspectate că dețin arme nucleare

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) și Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS), la începutul anului 2025, nouă state dețin în total aproximativ 12.241 de focoase nucleare.

Două țări domină categoric acest top: Rusia și Statele Unite, cu aproximativ 87% din arsenalul mondial. Restul este împărțit între Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel — ultimul, fără să confirme sau să infirme oficial că deține arme nucleare, dar estimat la circa 90 de focoase.

Cum şi cât se udă trandafirii din grădină când e caniculă. Detaliul care distruge bobocii

Zodiile care primesc lecții dure de la Univers în iulie 2025: karma lovește direct în acești nativi

Dintre cele 12.241 de focoase, 9.614 se află în stocuri militare active, gata să fie montate pe rachete balistice, bombardiere sau submarine. Dintre acestea, 3.912 focoase sunt „deplasate” strategic sau non-strategic — adică amplasate pe baze active, pregătite pentru utilizare rapidă.

Transparența privind arsenalul nuclear este, însă, în scădere. Doar SUA, Franța și Marea Britanie mai oferă date publice. Restul păstrează tăcerea, sau în cel mai bun caz, lasă loc speculațiilor și scurgerilor de informații.

Arme americane pe sol european și misterul armelor rusești din Belarus

Chiar dacă doar nouă state dețin oficial arme nucleare, alte șase găzduiesc astfel de arme străine pe teritoriul lor — cinci dintre ele pentru SUA, una pentru Rusia.

Este vorba de țări aliate NATO: Italia, Germania, Belgia, Olanda și Turcia, care găzduiesc fiecare parte din arsenalul american în cadrul unui acord de partajare nucleară. Aceste țări nu dețin controlul asupra focoaselor, dar prezența armelor pe teritoriul lor este menită să garanteze angajamentul SUA pentru apărarea comună.

De partea cealaltă, Rusia a anunțat în 2023 că va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, declarație întărită de președintele belarus Aleksandr Lukașenko. Totuși, raportul SIPRI din 2025 notează că nu există dovezi concludente că transferul s-a materializat. Numărul de focoase găzduite în Belarus rămâne „necunoscut”.

Un viitor marcat de reînarmare și incertitudine

În perioada de vârf a Războiului Rece, lumea număra peste 70.000 de focoase nucleare. Astăzi, numărul este mai mic, dar tendința descrescătoare pare să se fi inversat. Directorul SIPRI, Dan Smith, avertizează că ne aflăm în fața unei noi curse a înarmării, poate chiar mai periculoasă decât cea din secolul XX.

Stocurile de arme nucleare nu mai scad — ba chiar ar putea crește, spune expertul Lukasz Kulesa de la Royal United Services Institute. În timp ce doctrinele de securitate națională includ tot mai frecvent referiri explicite la „valoarea strategică” a armelor nucleare, deturnarea conceptului de descurajare devine evidentă: teama care ar trebui să împiedice un conflict e reinterpretată ca motiv de escaladare.

Exemplul Israelului este sugestiv. Deși presupusa sa capacitate nucleară este cunoscută de decenii, acest fapt nu a împiedicat atacuri sau amenințări directe. La fel, Rusia a invocat în repetate rânduri arsenalul său nuclear în contextul războiului din Ucraina, fără să poată bloca sprijinul occidental pentru Kiev.

Așadar, dacă armele nucleare nu mai garantează descurajarea, iar numărul lor nu mai scade, întrebarea rămâne: cine controlează cu adevărat aceste instrumente de distrugere, și cât de sigură mai este lumea în care trăim?