Ultima brățară dacică recuperată de autoritățile române ascunde o aventură fascinantă cu traficanți de comori

Brățările dacice din aur sunt printre cele mai prețioase artefacte descoperite vreodată pe teritoriul României. Însă ele nu s-au păstrat doar în muzeu sau în siturile arheologice. O parte semnificativă a acestor piese de tezaur au ajuns pe piața neagră a antichităților și au circulat prin mâinile unor traficanți internaționali, în tranzacții discrete și, uneori, violente. Ultima brățară recuperată de statul român vine cu o poveste plină de mister și personaje controversate.

Brățara cu numărul paisprezece, o piesă necunoscută

În aprilie 2025, autoritățile române au expus oficial la Muzeul Național de Istorie a României cea de-a paisprezecea brățară dacică din aur, recuperată în mod discret în octombrie 2024. Deși prezența ei în patrimoniul cultural național este o reușită semnificativă, autoritățile au refuzat să ofere detalii despre modul în care brățara a fost repatriată. Anchetatorii invocă o investigație penală în curs, care implică și posibile conexiuni cu un faimos traficant de comori din Serbia.

Această piesă de aproape 1.3 kilograme este cea mai grea dintre toate brățările recuperate până în prezent. Realizată integral din aur, cu terminații zoomorfe hibride, brățara este reprezentativă pentru rafinamentul artei dacice. Deși face parte din tezaurul sustras din situl Sarmizegetusa Regia, fotografia sa nu figura în nicio bază de date anterioară, ceea ce înseamnă că existența ei a fost complet necunoscută până la momentul recuperării.

O recuperare cu umbre: posibila implicare a „Cartelului sârb”

Procurorii români au evitat să confirme sau să infirme dacă în această anchetă apare din nou numele lui Ilic Ljubisa, supranumit „Johnny Americanul”, liderul unei rețele sârbe de trafic internațional de antichități. Acesta a fost implicat anterior în vânzarea a cel puțin șase brățări dacice, pe care le-a comercializat în Elveția și SUA sub pretextul că sunt moșteniri de familie. Unele au fost recuperate în schimbul unor sume considerabile, de ordinul sutelor de mii de euro, plătite drept compensație de statul român.

Cum să uzi și să fertilizezi morcovii în iulie ca să previi uscarea și să obții o recoltă bogată

Ce greșeală face toată lumea când fierbe dulceața. Așa ajunge să fermenteze

Ilic Ljubisa este un personaj cu multiple fațete. Deși condamnat în România în 2015, a fost ulterior achitat în 2018 pe motivul prescrierii faptelor. A colaborat totuși cu autoritățile pentru repatrierea altor obiecte valoroase, cum ar fi un colier de aur cu pandantive și o pereche de cercei, provenite din situl de la Căpâlna. În acel caz, a plătit personal 20.000 de euro pentru a recupera piesele din Viena.

Braconaj arheologic și tezaure pierdute

Recuperarea acestor obiecte prețioase vine după două decenii de braconaj intens în siturile dacice din Munții Orăștiei. Între 1999 și 2001, braconieri români au descoperit zeci de brățări și mii de monede de aur, pe care le-au vândut în rețele internaționale. Doar o parte dintre acestea au fost readuse în țară. Primul tezaur, găsit în 1999, cuprindea șase brățări, toate recuperate. Alte tezaure, conținând zeci de artefacte, sunt încă dispărute.

În timp ce unele dintre brățări au fost depistate în colecții private sau în muzee din străinătate, alte obiecte rămân complet necunoscute – fie au fost topite, fie ascunse. Situl de la Sarmizegetusa Regia, inclus în patrimoniul UNESCO, a fost ani la rând ținta căutătorilor ilegali de comori, atrași de legenda aurului dacic și de prețurile exorbitante pe piața neagră.

Ce urmează pentru brățările dacice

Recuperarea celei de-a paisprezecea brățări reprezintă o victorie importantă, dar povestea nu se încheie aici. Investigația privind traseul acestei piese și a altor artefacte continuă. Rămân întrebări legate de implicarea lui Ilic Ljubisa sau a altor actori internaționali din rețelele de trafic cu obiecte de patrimoniu.

Anchetatorii români analizează aplicabilitatea Convenției UNIDROIT, care prevede posibilitatea plății de despăgubiri pentru recuperarea obiectelor culturale sustrase ilegal. Deocamdată, autoritățile susțin că statul român nu a plătit nicio sumă pentru această brățară.

Pentru publicul larg, însă, brățara numărul paisprezece este o amintire palpabilă a trecutului și a provocărilor cu care se confruntă patrimoniul cultural. Până când vor fi recuperate și celelalte brățări dispărute, vitrina din Muzeul Național de Istorie rămâne o mărturie a luptei contra traficului de comori și a valorii inestimabile a moștenirii dacice, conform Adevărul.