Tabelul vârstei de pensionare. Când ieşi la pensie în funcţie de anul în care te-ai născut

Noua lege a pensiilor, adoptată oficial și intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, aduce schimbări fundamentale atât în privința veniturilor pensionarilor, cât și în ceea ce privește vârsta de pensionare. Un aspect esențial introdus de acest act normativ este corelarea directă a vârstei de pensionare și a stagiilor de cotizare cu evoluția speranței de viață a românilor.

Pensionarea în România se schimbă: ce prevede legea și când te vei putea retrage

Practic, autoritățile vor putea modifica aceste valori o dată la trei ani, în funcție de evoluția demografică a populației. Dacă speranța de viață crește, la fel se va întâmpla și cu vârsta de pensionare. În cazul în care aceasta scade, legea prevede că stagiile nu pot fi majorate, dar nici nu sunt neapărat reduse automat.

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani”, se precizează în lege.

Anexa 5: Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru femei

O componentă importantă a reformei este Anexa 5, care stabilește modul gradual în care vârsta de pensionare va crește în special pentru femei. Această modificare va începe din ianuarie 2030, iar punctul culminant va fi atins în 2035, când femeile vor avea aceeași vârstă de pensionare ca bărbații – 65 de ani.

Această egalizare este parte dintr-un efort mai amplu la nivel european de a uniformiza condițiile de pensionare între sexe. Scopul este ca retragerea la 65 de ani să fie standardul, considerat optim în raport cu evoluția sănătății și a duratei de viață.

Horoscop zilnic pentru duminică, 13 iulie. Gemenii sunt în centrul atenției

De ce să nu tai gazonul în iulie? Specialiştii spun că trebuie lăsat măcar o lună să crească, avantajele se vor vedea imediat

Tabelul vârstei de pensionare

Ce se întâmplă cu stagiile de cotizare

Pe lângă modificarea vârstei de pensionare, noua legislație prevede și ajustări în ceea ce privește stagiile de cotizare. Stagiul minim va rămâne la 15 ani, dar cel complet va crește până la 35 de ani. Aceste valori vor deveni un criteriu obligatoriu pentru stabilirea dreptului la pensie, în special în condițiile în care statul român vizează o sustenabilitate mai bună a sistemului public de pensii.

Legea introduce și o regulă interesantă: dacă modificările în speranța de viață implică o creștere mai mică de o lună a vârstei de pensionare, acestea nu se vor aplica. Această prevedere a fost introdusă pentru a evita schimbările dese și nesemnificative care ar complica nejustificat sistemul.

„În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică”, prevede documentul legislativ.

Tabelul vârstei de pensionare în funcție de anul nașterii

Tabelul oficial actualizat, inclus în noua lege, arată clar când se va putea pensiona fiecare cetățean în funcție de anul nașterii. Este important de știut că, pe măsură ce ne apropiem de anul 2035, vârsta standard de pensionare se uniformizează. Iată câteva repere:

• Persoanele născute în 1960 ies la pensie la 63 ani (femei) și 65 ani (bărbați);
• Persoanele născute în 1965 vor ieși la pensie la 64 ani și 65 ani;
• Din 2035, toate persoanele – indiferent de sex – se vor pensiona la 65 de ani.

Este esențial ca fiecare angajat să consulte periodic acest tabel, întrucât modificările pot apărea odată cu noile evaluări demografice ce vor avea loc din 3 în 3 ani.

România, pe urmele Europei în reformarea pensiilor

Această reformă face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a sistemului public de pensii, inspirat de modelele din Uniunea Europeană. Corelarea pensionării cu speranța de viață este deja aplicată în multe state membre, iar România a făcut un pas important în aceeași direcție.

În contextul în care speranța de viață în România a crescut semnificativ în ultimul deceniu, aceste măsuri devin necesare pentru a garanta sustenabilitatea fondului public de pensii și echitatea între generații.