Statul continuă să cheltuie mai mult decât pot românii să producă! Deficitul bugetar sparge noi praguri

România continuă să se afunde într-un deficit bugetar accentuat. Cele mai recente cifre arată faptul că acesta a ajuns la 2,28% din Produsul Intern Brut (PIB) după numai trei luni din an.

Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 mld lei, respectiv 2,28% din PIB față de deficitul de 35,88 mld lei, respectiv 2,04% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2024.

Se adâncește prăpastia dintre venituri și cheltuieli

„Veniturile totale au însumat 141,32 mld lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere cu 6,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize și venituri nefiscale. Totodată se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări mai mari de TVA în primele trei luni an/an și efect de bază ridicat) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,12 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au crescut cu 0,11 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 15,11 mld lei, înregistrând o creștere de 31,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+133,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%1 ), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator”, conform autorităților.

Totodată, contribuțiile de asigurări au înregistrat 49,80 mld lei, în creștere cu 10,4% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele trei luni ale anului trecut (5,2 mld. lei în ian-martie 2025, comparativ cu 3,8 mld lei în ian-martie 2024).

Pe de altă parte, Încasările nete din TVA au înregistrat 28,57 mld lei, în scădere cu 2,7% (an/an). Contracția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+21,0%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (8,29 mld. lei în ian-martie 2025, comparativ cu 6,85 mld lei în ian-martie 2024), cât și de un efect de bază ridicat.

Horoscop zilnic pentru duminică, 13 iulie. Gemenii sunt în centrul atenției

De ce să nu tai gazonul în iulie? Specialiştii spun că trebuie lăsat măcar o lună să crească, avantajele se vor vedea imediat

Statul încasează bani frumoși din accize, însă la volumul cheltuielilor publice aceste sume nu se prea simt

Veniturile din accize au însumat 10,03 mld lei, consemnând o creștere de 12,5% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,5%). În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 5,7%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Pe ce cheltuie statul banii publici?

Conform informațiilor oficiale, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 184,98 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,12 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 9,55% din PIB la 9,67% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 22,27 mld lei, în creștere cu 2,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Au crescut cheltuielile cu asistența socială și nu numai

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 63,64 mld lei în creștere cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 3 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 825,64 mil lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,18 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (455,35 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 4,96 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,60 mld lei, în scădere cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 25,06 mld lei, cu 11,37% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 22,50 mld.