Sonda sovietică Kosmos 482 se prăbușește pe Pământ după 53 de ani în orbită: Impactul asupra poluării orbitale

În perioada intensificării Războiului Rece, Uniunea Sovietică a lansat o serie de misiuni ambițioase către Venus, planeta considerată „sora geamănă” a Pământului.

Una dintre aceste misiuni, Kosmos 482, avea să rămână în istorie nu doar pentru eșecul său, ci și pentru faptul că a supraviețuit mult mai mult decât se anticipa.

În ciuda defecțiunii care a împiedicat landerul să ajungă la destinația sa inițială, Venus, Kosmos 482 a rămâns timp de 53 de ani în orbita Pământului.

În mai 2025, se preconizează că va reintra necontrolat în atmosferă, iar șansele ca aceasta să supraviețuiască impactului sunt mai mari decât ar părea la prima vedere, scrie Science Alert care citează un studiu publicat inițial în The Conversation.

Horoscopul zilei de duminică, 18 mai 2025. Influenţa Lunii în Balanță aduce o energie aparte pentru toate zodiile

Cu ce să stropeşti trandafirii după ploaie. Vor rezista mai mult timp înfloriţi

Un design care a făcut față provărilor, probabil contrar așteptărilor

Proiectat pentru a rezista condițiilor extreme de pe Venus, Kosmos 482 este echipat cu o carcasă din titan, un material rezistent la temperaturi și presiuni extreme.

Titanul, cu un punct de topire de aproximativ 1.700°C, este esențial pentru a proteja echipamentele fragile ale sondei în timpul reintrării în atmosferă.

Dacă în mod normal, componentele de tip „gunoi spațial” se dezintegrează complet la contactul cu atmosfera, sonda sovietică are șanse reale de a rămâne intactă la sol.

Istorii similare, cum ar fi cazul rachetelor ce au căzut în Noua Zeelandă în 1972, demonstrează că elementele din titan pot supraviețui acestui proces intens de ardere.

Kosmos 482 face parte dintr-un program de 29 de misiuni sovietice lansate între 1961 și 1984, destinate să demonstreze superioritatea științei și tehnologiei socialiste în fața Occidentului.

Deși majoritatea sondelor și-au îndeplinit scopul de a explora Venus sau de a trimite imagini cu suprafața acesteia, Kosmos 482 nu a avut aceleași rezultate.

În loc să aterizeze pe Venus ca și surata sa Venera 8, sonda a devenit un „obiect de gunoi” al spațiului, o piesă importantă în istoria programului Venera.

O problemă cât se poate de actuală, poluarea orbitală

În timp ce Kosmos 482 este un exemplu de tehnologie din perioada Războiului Rece, misiunea sa ratată atrage atenția asupra unui subiect tot mai dezbătut astăzi: poluarea orbitală.

Multe dintre componentele din spațiu, inclusiv sateliți și resturi de rachete, continuă să circule în jurul Pământului. În ultimii ani, numărul lansărilor a crescut semnificativ, iar fragmentele de sateliți reintră aproape zilnic în atmosferă.

De obicei, aceste resturi ard în atmosfera superioară, dar unele lasă în urmă substanțe periculoase, cum ar fi toxine și particule de funingine, care pot afecta mediul.

Kosmos 482 reprezintă, astfel, o legătură între trecutul tehnologic al explorării spațiale și provocările ecologice din prezent.

Deși nu prezintă un pericol semnificativ pentru Pământ, reîntoarcerea sa în atmosferă subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte a resturilor cosmice.

După 53 de ani în orbita Pământului, sonda sovietică se pregătește pentru o reintrare care ar putea să adâncească preocupările legate de poluarea orbitală și impactul pe care activitățile spațiale îl au asupra planetei noastre.