Un obiect spațial rusesc urmează să se prăbușească pe Pământ: riscuri, incertitudini și o istorie veche de 53 de ani

Una dintre cele mai vechi rămășițe ale epocii sovietice din spațiu este pe cale să revină, cu forța gravitației, pe Pământ. Capsula spațială Kosmos 482, lansată în 1972 ca parte a ambițiosului program Venera al Uniunii Sovietice, este așteptată să reintre în atmosfera terestră în jurul datei de 9–10 mai 2025, după mai bine de cinci decenii în derivă orbitală, scrie Newsweek.com.

Construită pentru a rezista condițiilor extreme ale atmosferei planetei Venus, capsula este una dintre puținele componente spațiale sovietice care a supraviețuit în orbită atât de mult timp — iar durabilitatea ei ridică acum semne de întrebare cu privire la impactul reîntoarcerii sale.

O misiune eșuată care revine din trecut

Lansată la doar câteva zile după sora ei reușită, Venera 8, misiunea Kosmos 482 a fost destinată explorării planetei Venus. Însă, din cauza unui defect al temporizatorului de la bordul rachetei purtătoare, capsula nu a reușit să iasă de pe orbita Terrei. Astfel, modulul de coborâre — o sferă de un metru diametru și 500 kg, dotată cu scut termic — a rămas blocat pe o orbită joasă, unde a început, încet-încet, să piardă altitudine din cauza frecării cu atmosfera.

După 53 de ani de zbor în jurul Pământului, obiectul va reintra necontrolat în atmosferă. Deși majoritatea fragmentelor de „gunoi spațial” ard complet la reintrare, Kosmos 482 este diferită. Fiind proiectată să reziste atmosferei venusiene, există șanse semnificative ca ea să supraviețuiască parțial sau total traversării atmosferei terestre.

Secretul roșiilor mari și gustoase. Îngrășământul natural recomandat de grădinari, îl poți face acasă

Gest sfâșietor al partenerei lui Ciprian Pian la căpătâiul interlopului. Preoții prezenți au sfințit legământul

Un risc comparabil cu cel al unui meteorit

Specialiștii în dinamică orbitală estimează că viteza de impact va putea ajunge la 250 km/h, similară cu cea a unui meteorit de dimensiuni mici. Deși riscul pentru populație este considerat „foarte redus”, nu este inexistent. „Riscul nu este zero, dar este comparabil cu cel al unui meteorit, care apare de mai multe ori pe an”, a explicat pentru Newsweek.com Marco Langbroek, expert în dinamica obiectelor spațiale de la Universitatea Tehnică Delft din Țările de Jos.

Un alt factor care adaugă incertitudine este lipsa funcționalității sistemului de parașutare, care, după peste 50 de ani în spațiu, este aproape sigur nefuncțional.

O navă spațială sovietică anterioară, Venera 8, a fost lansată către Venus în 1972. Kosmos 482 avea un design similar. (Foto NASA/Newsweek)

Unde ar putea lovi?

Cel mai mare mister legat de reintrarea lui Kosmos 482 este locul impactului. Orbita sa traversează un areal vast cuprins între latitudinile 52° Nord și 52° Sud — ceea ce înseamnă că orice punct între sudul Marii Britanii, mare parte din Europa, Asia, Rusia, nordul Statelor Unite, America de Sud sau Australia este un candidat posibil.

La viteze de aproape 28.000 km/h, orice eroare de calcul de doar câteva minute se traduce în mii de kilometri diferență. Astfel, experții afirmă că abia cu câteva ore înainte de impact se va putea estima o zonă mai precisă de reintrare.

Rusia, responsabilă legal

Deși Kosmos 482 a fost lansată de URSS, în baza Tratatului Spațial din 1967, Federația Rusă este considerată succesoarea legală și, teoretic, responsabilă pentru orice daune pe care capsula le-ar putea produce. Totuși, având în vedere că obiectul este în prezent considerat „deșeu spațial”, este puțin probabil ca autoritățile ruse să intervină activ.

În trecut, alte piese de echipament spațial au supraviețuit reintrării în atmosferă — unele chiar au fost recuperate din curțile oamenilor. Însă, în majoritatea cazurilor, obiectele ajung în oceane, care acoperă peste 70% din suprafața planetei.

Un memento al cursei spațiale

Lansarea Kosmos 482 a avut loc într-un moment crucial al cursei spațiale. Misiunile către Venus erau extrem de dificile, iar Uniunea Sovietică investea masiv în ambiția de a fi prima care ajunge pe această planetă. Ironia face că, deși misiunea a eșuat, tocmai acest eșec ne oferă astăzi un „fossil” spațial care reapare în atenția publicului, readucând în discuție provocările și riscurile unei ere tehnologice trecute.

„E unul dintre cele mai vechi obiecte spațiale încă în viață”, spune Langbroek. „Iar faptul că încă plutește acolo după 53 de ani e în sine o performanță inginerească.”

Întrebarea rămâne: va lovi solul sau va cădea în ocean? Nimeni nu știe sigur. Dar cert este că undeva, între 9 și 10 mai, cerul va primi o vizită neașteptată — una dintr-o altă epocă.