Sistemul Național Antigrindină, între conspirații și rugăminți disperate ale fermierilor. Cât de gravă este realitatea agricultorilor români

România trece printr-o perioadă critică, cu pagube masive provocate de grindină și fenomene meteo extreme. În ultimele săptămâni, peste 120.000 de hectare de culturi agricole — livezi, viță de vie, legume și câmpuri — au fost compromise, iar pierderile financiare sunt estimate la peste 150 de milioane de euro. Fermierii trag un semnal de alarmă: fără protecția Sistemului Național Antigrindină, agricultura riscă pierderi ireversibile, dar autoritățile tergiversează deciziile, blocând un mecanism considerat crucial.

Suspendarea sistemului și valul de nemulțumiri din teren

În 2024, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, motivând că în anumite zone fermierii au reclamat că acest sistem ar afecta ciclul natural al ploilor și ar contribui la secetă. Aproximativ 110 puncte de lansare au fost oprite, fără să fie bugetate pentru anul 2025, iar această decizie a stârnit indignarea altor agricultori, care consideră sistemul indispensabil.

Clubul Fermierilor Români și Asociația Producătorilor Agricoli din Dolj au transmis scrisori către Guvern, Ministerul Agriculturii și Președinție, cerând repornirea urgentă a sistemului. Potrivit reprezentanților acestora, în lipsa rachetelor antigrindină, pagubele nu se opresc doar la recolte, ci afectează și casele, infrastructura și parteneriatele comerciale ale fermelor. În Mehedinți și Dolj, furtunile recente au distrus acoperișuri, au avariat mașini și au compromis culturile de viță de vie și legume.

Conspirații, lipsă de studii și divizarea agricultorilor

O parte dintre fermieri refuză activarea sistemului, susținând că rachetele antigrindină reduc cantitatea de precipitații. Această teorie, respinsă de specialiști, alimentează o dezbatere tensionată în mediul agricol. Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro, afirmă că decizia de suspendare nu are la bază date științifice solide: „Trebuie să ne bazăm strict pe știință în deciziile pe care le luăm și nu pe decizii luate pentru imagine sau pentru a satisface interese locale”.

Cum să ai apa clară în piscină. Problema românilor se poate rezolva uşor: „S-a înverzit şi s-a umplut de gângănii”

Andreea Marin, certată de fiica sa pentru felul în care se îmbracă. Violeta a recunoscut la TV de ce nu este mulţumită de mama sa: „Să se calmeze”

Exemplele internaționale arată o cu totul altă direcție: Croația, Ungaria, Serbia și Franța utilizează aceste sisteme de decenii, protejând nu doar agricultura, ci și infrastructura locală. În Republica Moldova, suprafețele protejate cu sisteme antigrindină ajung la 1,5 milioane de hectare, iar utilizarea rachetelor antigrindină este coordonată la nivel național.

Impactul real asupra fermierilor și lanțului economic

Pentru agricultori, grindina nu înseamnă doar o problemă de producție, ci și una contractuală. Multe ferme lucrează în parteneriate ferme cu lanțurile de retail și sectorul HoReCa, fiind obligate să livreze cantități și calități precise. Nerespectarea acestor contracte poate duce la penalizări financiare uriașe și pierderea partenerilor comerciali. În plus, culturile viticole, pomicole și legumicole, în care s-au investit fonduri europene consistente, sunt deosebit de vulnerabile și greu de refăcut rapid după un dezastru natural.

Bogdan Chiripuci, reprezentant al Clubului Fermierilor Români, avertizează: „Cel puțin în zonele în care fermierii solicită acest lucru, sistemul trebuie repornit. Nu avem nevoie de divizare între agricultori, ci de o strategie echilibrată, care să protejeze pe toată lumea”.

În prezent, costul protejării prin sistemul antigrindină este relativ scăzut — între 11 și 19 euro pe hectar — comparativ cu pagubele de milioane cauzate de grindină. Fermierii cer nu doar repornirea sistemului, ci și extinderea lui în zonele de risc ridicat și crearea unui mecanism rapid de compensare financiară.

Urgența climatică și lipsa de reacție

Administrația Națională de Meteorologie avertizează că fenomenele de instabilitate atmosferică severă vor continua în următoarele săptămâni, cu furtuni și grindină care vor afecta regiuni extinse din Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. În lipsa unei intervenții rapide, agricultura românească riscă să piardă nu doar bani, ci și încrederea investitorilor, a pieței și a partenerilor internaționali.

În fața acestor riscuri, fermierii rămân prinși între rugăminți disperate către autorități și tensiunile interne din sector. Soluția pe care o propun este clară: o revenire la știință, nu la speculații sau conspirații, și o decizie fermă care să readucă Sistemul Național Antigrindină în funcțiune măcar în regiunile unde este cu adevărat necesar.