Secretul din penajul acestor bufnițe: De ce le strălucesc penele, de fapt, cum le ajută

O cercetare realizată în Michigan, SUA, arată că bufnițele Asio otus emit o strălucire roz sub lumină ultravioletă, un posibil instrument de comunicare invizibil pentru prădători.

Bufnițele cu urechi lungi, o specie nocturnă răspândită în pădurile din emisfera nordică, ascund o trăsătură remarcabilă sub penajul aparent sobru: o parte a aripilor lor emite o strălucire roz intens atunci când este expusă la lumină ultravioletă, scrie Science Alert, care citează un studiu publicat în The Wilson Journal of Ornithology.

Fluorescența invizibilă ochiului uman, dar perceptibilă pentru păsări

Caracteristica a fost documentată de un grup de cercetători de la Northern Michigan University și de la observatorul Whitefish Point Bird Observatory, care au analizat penele a 99 de exemplare capturate în timpul migrației de primăvară prin Peninsula Superioară a statului Michigan, în 2020.

Pigmenții responsabili pentru această strălucire fac parte din clasa porfirinelor, compuși fotosensibili care, în cazul păsărilor, nu doar că devin strălucitoare, dar și se degradează în timp sub acțiunea luminii solare.

Horoscop vineri, 23 mai 2025: Zodia care primește vești neașteptate și își schimbă planurile din temelii

Planta care alungă țânțarii și se întreține ușor. Oricine o poate crește în ghiveci

De aceea, intensitatea acestor pigmenți poate fi legată de vârsta păsării și de starea penajului.

Studiul a arătat că bufnițele mai în vârstă și femelele, în special cele cu penaj mai închis, prezentau concentrații mai mari de porfirine, în timp ce indivizii mai tineri sau cu penaj mai deschis aveau pigmenți mai intens colorați doar dacă erau mai bine hrăniți.

Comunicare între indivizi sau adaptare pentru cuibărit?

O ipoteză formulată de cercetători este că aceste pigmenți ar putea juca un rol în comunicarea între indivizi, mai ales în perioada de curtare.

Masculii fac zboruri speciale pentru a atrage atenția femelelor, moment în care aceste reflexii roz ar putea deveni vizibile pentru celelalte păsări, care percep spectrul ultraviolet.

Totuși, rămâne neclar de ce femelele au o fluorescență mai puternică decât masculii, mai ales că acestea nu participă la astfel de zboruri demonstrative.

Autorii sugerează o posibilă explicație alternativă: aceste pigmenți ar putea ajuta la reglarea temperaturii în timpul cuibăritului.

Există dovezi că pigmenții fluorescenți din coaja ouălor pot reflecta radiațiile infraroșii, contribuind la menținerea unei temperaturi constante.

Aplicând aceeași logică, porfirinele din penele interioare ale femelelor ar putea limita pierderile de căldură în timpul perioadei de incubație, când ele petrec mult timp în cuib, în timp ce masculii rămân activi în exterior, căutând hrană.