România, țara viței de vie… dar fără vin? Scădere istorică în producție, dar loc fruntaș în topul mondial

În timp ce România se mândrește cu una dintre cele mai mari suprafețe cultivate cu viță de vie din lume, producția de vin a țării a scăzut dramatic în 2024. Seceta prelungită, fenomenele meteo extreme și bolile viței de vie au transformat ceea ce ar fi trebuit să fie un an promițător într-unul dintre cei mai slabi din ultimele decenii.

Cu toate acestea, România rămâne în topul mondial în ceea ce privește suprafața viticolă, ocupând locul opt la nivel global, peste țări cu tradiție viticolă precum Portugalia, Chile sau Australia.

2024: anul în care recolta a secat

Potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, producția de vin din România a înregistrat o scădere de aproape 20%, ajungând la doar 3,7 milioane de hectolitri. Este o pierdere semnificativă pentru un sector agricol cu tradiție, care resimte din plin efectele schimbărilor climatice.

Problema nu este locală, ci globală. Producția de vin la nivel mondial a scăzut cu 4,8% față de 2023, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii peste 60 de ani – doar 225,8 milioane de hectolitri. Printre cauzele identificate se numără înghețurile timpurii, seceta prelungită, ploi excesive și diverse boli ale viței de vie.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

Uniunea Europeană, care include cei mai mari producători de vin din lume, a înregistrat în 2024 o producție totală de 138,3 milioane de hectolitri, cel mai mic volum din secolul XXI.

Italia rămâne liderul mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franța (36,1 milioane, în scădere cu 23,5%) și Spania (31 de milioane). România nu se numără printre marii producători în volum, dar se clasează în continuare foarte bine în privința suprafețelor cultivate.

Loc fruntaș la viță de vie, dar nu și la producție

România cultivă viță de vie pe o suprafață totală de 187.000 de hectare, dintre care doar 8.179 hectare sunt dedicate strugurilor de masă. Restul sunt plantații viticole destinate exclusiv producției de vin, ceea ce ar trebui, teoretic, să asigure un volum de producție consistent.

Realitatea este însă diferită: solul suferă, vița de vie e afectată, iar randamentul este în scădere. Clima imprevizibilă a devenit o piedică majoră, iar lipsa investițiilor în infrastructura de irigare și protecție face ca viile românești să fie vulnerabile.

Deși condițiile naturale ale României – soluri fertile, expunere solară și altitudini variate – sunt ideale pentru viticultură, agricultura modernă necesită adaptări rapide pentru a face față provocărilor climatice actuale.

Vin mai puțin și se bea mai rar

Nu doar producția a avut de suferit, ci și consumul de vin în România a scăzut cu 11,4%, ajungând la 3 milioane de hectolitri în 2024. Cu toate acestea, consumul rămâne cu 4% peste media ultimilor cinci ani, ceea ce sugerează o reziliență relativă a pieței interne, chiar și în fața inflației și a scăderii puterii de cumpărare.

La nivel global, consumul de vin a fost estimat la 214,2 milioane de hectolitri, în scădere cu 3,3% față de anul precedent. Este cel mai scăzut nivel din ultimele șase decenii.

Comportamentul consumatorilor se schimbă: generațiile tinere beau mai puțin, preferă diversitatea băuturilor (cocktailuri, bere artizanală, băuturi fără alcool) și sunt influențate de tendințele de viață sănătoasă.

În ceea ce privește comerțul internațional cu vin, volumul a rămas constant la 99,8 milioane de hectolitri, dar valoarea exporturilor s-a menținut ridicată: 35,9 miliarde de euro, susținută de prețul mediu mare de 3,60 euro/litru. Cele mai vândute categorii rămân vinurile îmbuteliate, care reprezintă 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi.

România rămâne o forță în viticultură la nivel de potențial și tradiție, dar clima tot mai capricioasă și lipsa unor măsuri rapide de adaptare riscă să compromită acest avantaj.

Deși ne aflăm pe un loc fruntaș în lume în ceea ce privește suprafața cultivată, producția și consumul sunt în scădere, iar viitorul industriei vinului depinde de investiții în tehnologii moderne, sustenabilitate și promovarea vinului românesc atât în țară, cât și pe piețele externe.

Un lucru e clar: vinul românesc are rădăcini adânci, dar are nevoie de o strategie solidă pentru a înflori din nou.