România redevine grânarul Europei, ca pe vremuri. Performanța care se pregătește pentru 2025, totul pleacă de la ploi
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/06/romania-granarul-europei.jpg)
După ani de secetă severă și incertitudini climatice, România se pregătește în 2025 pentru una dintre cele mai bune recolte de cereale din ultimele decenii. Precipitațiile abundente din primăvară au salvat culturile de grâu din mare parte a țării, aducând din nou în discuție statutul istoric al României de „grânar al Europei”. Estimările Comisiei Europene confirmă tendința: producția de grâu ar putea fi chiar de cinci până la șase ori mai mare față de anul precedent.
Deși sudul țării, în special zona Olteniei, a fost afectat de valuri de caniculă care au compromis o parte din culturi, în Moldova, Transilvania și Muntenia, fermierii privesc spre vară cu optimism. Lanurile „s-au trezit din amorțeală”, iar rezerva de apă din sol este, în multe zone, la un nivel ideal pentru dezvoltarea cerealelor .
Grâul românesc, vedetă pe radarul Comisiei Europene
Un semnal puternic vine chiar de la Bruxelles: România se află printre țările cu cea mai mare creștere a producției agricole din UE în 2025. La nivel european, media de producție de grâu pe hectar este estimată la 5,83 tone , în creștere cu 8% față de anul trecut. În România, această medie ar putea fi depășită semnificativ în regiunile care au beneficiat de ploi constante, dar nu excesive.
Fermierii din Botoșani, Vaslui și Bacău, spre exemplu, raportează un salt vizibil în stadiul culturilor, iar unii susțin că producția pe hectar s-ar putea dubla față de estimările inițiale din martie. Totuși, nu toate vocile sunt entuziaste: „Venim după 3-4 ani de secetă, cu un nivel foarte scăzut de capitalizare. Prețurile sunt în scădere. Cine speră că își recuperează pierderile din această vară, se îmbată cu apă rece”, atrage atenția un agricultor din Călărași.
Recordul, între realitate agricolă și provocări economice
Chiar dacă anul 2025 aduce un moment istoric din punct de vedere al recoltei, agricultura românească continuă să se confrunte cu provocări structurale: capitalizarea redusă, lipsa investițiilor în irigații și procesare, precum și volatilitatea prețurilor pe bursele de cereale.
România are, teoretic, tot ce-i trebuie pentru a redeveni un jucător agricol major: suprafețe extinse, climă favorabilă (în ani buni) și o tradiție agrară solidă. În practică, însă, doar o mică parte din producția internă este procesată local , iar fermierii depind în continuare de exporturi brute, fără plusvaloare.
În acest context, recolta record din 2025 ar putea marca o repunere a României pe harta cerealieră a Europei , dar fără o strategie coerentă de susținere a fermierilor și de protejare a veniturilor acestora, impactul pe termen lung rămâne incert.