21 ian. 2025 | 17:16

România, locul unei descoperiri arheologice surprinzătoare . Țara noastră, leagănul civilizației în Europa cu primele urme de așezări umane, acum 1,95 milioane de ani

ACTUALITATE
România, locul unei descoperiri arheologice surprinzătoare . Țara noastră, leagănul civilizației în Europa cu primele urme de așezări umane, acum 1,95 milioane de ani
Imagine reprezentativă de ilustrație: generată cu AI

Recent, România a intrat în centrul atenției internaționale datorită unei descoperiri arheologice care rescrie istoria Europei. În situl de la Valea lui Grăunceanu, județul Vâlcea, o echipă internațională de cercetători a identificat cele mai vechi urme de activitate umană de pe continent, datând de acum 1,95 milioane de ani. Aceste dovezi, care confirmă o teorie lansată în anii `60, plasează teritoriul României într-o poziție-cheie în studiile despre migrația timpurie a homininilor în Eurasia.

Folosind metode moderne de analiză, precum datarea uraniu-plumb și microscopii de înaltă rezoluție, cercetătorii au descoperit incizii artificiale pe fosilele unor animale, indicând utilizarea uneltelor de către o specie hominină primitivă. Descoperirea are implicații majore în înțelegerea evoluției umane și în stabilirea rutei migrației timpurii a homininilor din Africa spre Europa.

Valea lui Grăunceanu: o fereastră spre trecutul îndepărtat

Descoperirile recente au avut loc într-un sit arheologic explorat pentru prima dată în anii `60, unde cercetătorii au găsit mii de fosile animale. Deși ipoteza prezenței homininilor în această zonă fusese lansată de Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, tehnologia limitată de la acea vreme nu a permis confirmarea acesteia. Studiile actuale au adus însă dovezi clare că homininii foloseau unelte pentru a tranșa animale.

Microscopiile avansate au analizat peste 4.500 de fosile, dintre care 20 prezintă incizii certe de origine antropică. Aceste urme, amplasate în poziții anatomice care sugerează descărnarea, indică o specie evoluată capabilă să creeze și să utilizeze unelte primitive. Lipsa artefactelor litice ridică întrebări, dar nu umbrește semnificația descoperirii.

Zona în care au trăit acești hominini era caracterizată de un mediu silvo-stepic, populat de strămoși ai girafelor, castori, struți și alte animale dispărute. Fauna și flora specifică oferă indicii despre condițiile de viață de acum aproape 2 milioane de ani.

Implicațiile descoperirii pentru înțelegerea evoluției umane

Această descoperire plasează situl de la Valea lui Grăunceanu înaintea altor locații din Europa, cum ar fi Dmanisi, Georgia (1,77 milioane de ani), și situri din Spania și Turcia, datate la aproximativ 1,5 milioane de ani. Deși specia exactă de hominin rămâne necunoscută, cercetătorii sugerează că ar putea fi vorba de Homo erectus sau un precursor al acestuia.

Descoperirea susține ipoteza că migrația homininilor din Africa a început mai devreme decât se credea, cu grupuri efemere care au traversat teritoriile Europei. Aceste populații nu au lăsat urme semnificative, dar prezența lor confirmă că Homo erectus și alte specii timpurii erau capabile de adaptare și explorare.

Deși colonizarea Europei s-a produs mult mai târziu, în urmă cu aproximativ 400.000 de ani, dovezile din România demonstrează că regiunea noastră a fost parte a unui proces complex de migrație și adaptare. Astfel, Valea lui Grăunceanu devine o piesă esențială în puzzle-ul evoluției umane, subliniind rolul important al Europei de Sud-Est în acest context.

Ce înseamnă această descoperire pentru România

Pentru România, aceste rezultate sunt o oportunitate de a se afirma pe scena arheologică internațională. Situl de la Valea lui Grăunceanu reprezintă o resursă inestimabilă pentru cercetători și o atracție unică pentru promovarea turismului cultural. Prin punerea în valoare a acestor descoperiri, România poate demonstra că are un patrimoniu care contribuie semnificativ la înțelegerea istoriei umanității.

Această descoperire nu este doar un motiv de mândrie națională, ci și un apel la protejarea siturilor arheologice din țară. Investițiile în cercetare și conservare vor asigura că astfel de comori istorice sunt păstrate pentru generațiile viitoare și că România își consolidează poziția ca leagăn al civilizației în Europa, conform Nature.com.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele