Reforma fiscală ascunde o nouă lovitură pentru pensionarii români. Avertismentul unui expert despre ”scamatoria financiară”

Guvernul României pregătește o nouă reformă fiscală care ar putea avea implicații semnificative asupra economiei și, în special, asupra pensionarilor. Inițiativa de comasare a impozitului pe venit cu contribuția la sănătate, anunțată de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, este criticată de experți pentru potențialul său de a destabiliza sistemul fiscal și de a afecta fondurile destinate sănătății publice și pensiilor. Economistul Adrian Negrescu avertizează că această măsură ar putea reprezenta o „scamatorie financiară” cu efecte grave asupra stabilității financiare a țării.

Ce implică reforma fiscală propusă?

Conform economistului Adrian Negrescu, noua reformă fiscală este concepută ca o măsură de acoperire a deficitului bugetar, însă riscurile asociate sunt semnificative. Negrescu susține că unificarea contribuțiilor fiscale ar putea submina transparența și predictibilitatea bugetului de stat.

„Banii din contribuții ar putea fi utilizați pentru salarii, pensii sau alte cheltuieli nesustenabile, reducând astfel alocările reale către sectorul sănătății publice”, a explicat Negrescu.

Această politică fiscală, deși prezentată ca o soluție pentru optimizarea resurselor, riscă să compromită stabilitatea sistemului de sănătate și să afecteze în mod direct populația.

Riscul asupra Pilonului II de pensii

Un aspect alarmant evidențiat de economist este posibilitatea ca reforma să deschidă calea preluării fondurilor administrate de Pilonul II de pensii, care au ajuns la finalul anului 2024 să administreze peste 150 de miliarde de lei. Aceste sume, provenite din contribuțiile obligatorii ale salariaților, reprezintă economii pe termen lung pentru viitoarele pensii private.

Horoscopul zilei de miercuri, 16 iulie. Se iau decizii importante, spun astrologii

Cum o aşteaptă Adrian Alexandrov pe Elena Udrea acasă? Fostul ministru ar da orice să fie alături de iubit şi de fetiţa lor, Eva. Foto

„Unificarea contribuțiilor la pensii din Pilonul I cu Pilonul II ar putea deveni o soluție pentru a finanța pensiile majorate nesustenabil. Este o practică care riscă să afecteze stabilitatea sistemului de pensii private și să compromită economiile contribuabililor”, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, o eventuală utilizare a acestor fonduri pentru a acoperi cheltuielile curente ale bugetului ar reprezenta o încălcare gravă a principiilor de administrare financiară responsabilă.

Impactul asupra sănătății și populației

Reforma ar putea avea efecte directe asupra veniturilor populației și asupra bugetului sănătății publice. Printre consecințele anticipate se numără:

• Scăderea alocărilor pentru sănătate – Fondurile colectate prin contribuția la sănătate ar putea fi redirecționate către alte cheltuieli, afectând calitatea serviciilor medicale.
• Slăbirea Pilonului II de pensii – Dacă fondurile acestuia sunt utilizate pentru acoperirea pensiilor publice, economiile contribuabililor ar putea fi diminuate sau chiar pierdute.
• Scăderea veniturilor nete ale salariaților – Comasarea contribuțiilor ar putea introduce modificări fiscale care să reducă veniturile disponibile.

Negrescu califică această reformă drept „un experiment fiscal demn de o țară din lumea a treia”, subliniind lipsa unei strategii sustenabile pentru gestionarea finanțelor publice.

„Miza e uriașă – cele 7 fonduri de pensii private obligatorii administrează peste 150 miliarde de lei, din care aproape 30% reprezintă câștigurile obținute din investiții. Dacă statul decide să administreze Pilonul II, economia va suferi consecințe grave, iar contribuabilii vor fi cei mai afectați”, avertizează economistul.

Reforma fiscală propusă de Guvern vine într-un moment în care economia României se confruntă cu presiuni financiare semnificative. Deși măsurile sunt prezentate ca soluții pentru optimizarea resurselor, riscurile asociate – de la slăbirea Pilonului II de pensii la afectarea fondurilor pentru sănătate – ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea lor. În lipsa unei strategii clare și transparente, populația ar putea fi cea care va suporta costul acestor „experimente fiscale”.