Reacția Rusiei după încheierea primului tur al prezidențialelor din România

Reacția oficială a Rusiei nu a întârziat să apară după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc duminică, 4 mai. Într-un comunicat difuzat de agenția Reuters, Kremlinul a transmis că procesul electoral românesc a fost „viciat” prin eliminarea, pe criterii considerate arbitrare, a unuia dintre favoriții competiției.

Kremlinul critică excluderea unui candidat favorit din cursa prezidențială din România, după finalizarea primului tur

Fără a menționa direct numele candidatului, Moscova face referire la fostul aspirant la funcția de președinte, Călin Georgescu, al cărui dosar a fost respins în martie de Curtea Constituțională a României. Motivul invocat: nerespectarea condițiilor legale privind candidatura.

„Este regretabil că un proces electoral democratic poate fi umbrit de decizii instituționale discutabile, care elimină candidați înainte ca cetățenii să aibă dreptul de a-i vota”, a transmis Kremlinul, conform sursei citate.

Această poziție vine în contextul unei relații tensionate între România și Rusia, alimentată de divergențe geopolitice, dar și de suspiciunile privind interferențele externe care au dus la anularea alegerilor din 2024.

Turul I: George Simion și Nicușor Dan, în finala prezidențială

După primul tur al alegerilor, desfășurat la 4 mai, candidatul AUR, George Simion, a obținut 40,39% din voturile exprimate, consolidându-și poziția de lider în cursa prezidențială. Acesta va intra în turul al doilea alături de Nicușor Dan, candidat independent și actual primar general al Capitalei, care a strâns 20,99% din sufragii.

Cum elimini ușor gheața din congelator. Metoda rapidă care reduce și factura la energie

Horoscopul zilei de luni, 16 iunie 2025. Zodia care începe săptămâna cu stângul, trebuie să evite deciziile importante

Pe locul al treilea, cu 20,07%, s-a clasat Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR. În ciuda sprijinului politic masiv, Antonescu nu a reușit să mobilizeze suficient electorat pentru a ajunge în finală.

Fostul premier Victor Ponta, de asemenea candidat independent, a obținut 13,04%, în timp ce Elena Lasconi, reprezentanta USR, a strâns doar 2,68%, rezultat ce a determinat-o să își anunțe demisia din fruntea partidului chiar a doua zi după alegeri.

Reacția Moscovei reaprinde temerile privind influențele externe

În ciuda tonului diplomatic, reacția Kremlinului readuce în atenția publicului român teama mai veche privind amestecul Rusiei în procesele democratice din Europa de Est. Faptul că Rusia face trimitere la anularea alegerilor din 2024 și la decizia CCR de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu poate fi interpretat ca un nou semnal de presiune propagandistică.

România a anulat precedentul scrutin prezidențial de la finalul anului 2024 pe fondul suspiciunilor de interferență străină, context în care se încadrează și interesul Kremlinului pentru desfășurarea alegerilor din acest an.

Ce urmează în turul doi

Finala prezidențială va avea loc pe 18 mai și se anunță una tensionată. Confruntarea între George Simion, reprezentantul unei mișcări naționaliste și conservatoare, și Nicușor Dan, figură tehnocrată și independentă, marchează o premieră în politica românească: doi candidați din opoziție, fără susținerea directă a unei guvernări, se luptă pentru cea mai înaltă funcție în stat.

În acest context, interesul unor puteri externe pentru stabilitatea politică din România devine și mai vizibil.

Reacția Rusiei la excluderea unui candidat din alegerile prezidențiale din România vine într-un moment critic pentru democrația românească. Cu o finală electorală atipică și o participare ridicată în primul tur, scena politică autohtonă pare să fi intrat într-o nouă eră. În timp ce Moscova critică procesul, electoratul român își va decide viitorul într-un tur doi cu miză istorică.