21 mai 2025 | 18:06

Povestea călăului care a devenit președintele Statelor Unite ale Americii, de două ori. Grover Cleveland spânzura condamnații cu propriile mâini

Special
Povestea călăului care a devenit președintele Statelor Unite ale Americii, de două ori. Grover Cleveland spânzura condamnații cu propriile mâini
Fostul președinte american Grover Cleveland. Foto arhivă

În istoria Statelor Unite ale Americii, puțini lideri au avut un parcurs atât de neobișnuit și complex precum Grover Cleveland. Singurul președinte american care a servit două mandate neconsecutive (1885–1889 și 1893–1897), Cleveland a fost un personaj cu o reputație de incoruptibil și un apărător fervent al legalității. Însă, înainte de a ajunge la Casa Albă, viața sa a inclus un episod sumbru: în calitate de șerif al comitatului Erie din statul New York, a executat personal doi condamnați la moarte prin spânzurare, un fapt unic în istoria președinției americane.

Grover Cleveland a avut un destin politic unic în istoria Statelor Unite ale Americii

Grover Cleveland este o figură singulară în istoria politică a Statelor Unite ale Americii. A fost singurul președinte care a deținut două mandate neconsecutive, primul între 1885 și 1889, iar al doilea între 1893 și 1897, fapt ce l-a transformat, în mod simbolic, în cel de-al 22-lea și, simultan, în cel de-al 24-lea președinte al SUA.

Până în prezent, doar Donald Trump se află într-o poziție similară, cu șanse de a repeta această performanță.

Cleveland nu a fost doar o excepție prin traseul său politic, ci și prin originile sale profesionale și umane. Într-o epocă în care Partidul Republican domina scena politică americană (1860–1912), Cleveland a fost singurul democrat care a reușit să obțină victoria la urne, devenind o anomalie remarcabilă într-un climat politic conservator și profund marcat de consecințele Războiului Civil.

Cu o reputație de reformator incoruptibil, Cleveland a fost perceput ca o alternativă morală într-un peisaj politic afectat de scandaluri și favoritisme. Experiența sa ca primar al orașului Buffalo și, ulterior, ca guvernator al statului New York i-a consolidat imaginea de politician integru, ceea ce a contribuit decisiv la victoria sa în alegerile din 1884.

Șeriful care și-a asumat rolul de călău

Ceea ce face povestea lui Grover Cleveland cu adevărat neobișnuită este un episod sumbru din tinerețea sa: perioada în care a ocupat funcția de șerif al comitatului Erie, New York, între anii 1871 și 1873.

În acea vreme, sarcina de a duce la îndeplinire sentințele capitale îi revenea șerifului în mod direct. Cleveland ar fi putut delega această sarcină, însă a ales să o îndeplinească personal, motivând că nu dorea să arunce o asemenea povară morală asupra adjunctului său, Jacob Emerick, cunoscut sub numele sinistru de „Hangman Jack”.

În timpul mandatului său de șerif, Cleveland a supervizat două execuții capitale, ambele prin spânzurare. Prima dintre ele, cea a lui Patrick Morrissey, condamnat pentru uciderea propriei mame, a avut loc la 6 septembrie 1872.

Deși procedura s-a desfășurat conform planului, experiența l-a marcat profund pe viitorul președinte. Cea de-a doua execuție, a lui John Gaffney, a fost cu mult mai traumatizantă.

Gaffney fusese condamnat pentru omor în urma unei dispute la jocuri de noroc, iar execuția sa a fost prost executată, spânzurătoarea nu a fost setată corespunzător, iar Gaffney s-a zbătut agonic timp de peste 20 de minute înainte de a muri.

Acest incident a lăsat urme adânci asupra lui Cleveland și a fost exploatat ulterior de adversarii politici, care l-au batjocorit sub porecla „Călăul din Buffalo”.

Fostul călău care a ajuns președintele Americii, în două mandate neconsecutive

Înainte de a ajunge șerif, Cleveland a avut o carieră modestă și aparent lipsită de spectaculozitate. A lucrat ca dascăl la Institutul pentru Orbi din New York, înainte de a se reprofila ca avocat în Buffalo. Abilitățile sale juridice, combinate cu o etică a muncii apreciată chiar și de adversari, l-au propulsat treptat pe scara ierarhiei politice.

În calitate de șerif, s-a remarcat și prin combaterea corupției administrative. Un caz notabil este cel al furnizorului de făină pentru închisoarea locală, care livra produse de calitate inferioară la prețuri exorbitante. Cleveland a investigat și expus această înșelătorie, atrăgându-și reputația de apărător al interesului public.

Mai târziu, ca guvernator al statului New York, a continuat să lupte împotriva corupției și să susțină o administrație bazată pe competență, și nu pe clientelism politic. Aceste principii i-au netezit drumul către candidatura prezidențială.

O președinție între reforme și crize

Primul mandat prezidențial al lui Grover Cleveland a fost marcat de o serie de reforme menite să eficientizeze administrația și să reducă cheltuielile publice.

A folosit puterea de veto în peste 400 de cazuri, mai mult decât toți președinții anteriori la un loc, concentrându-se în special asupra pensiilor frauduloase acordate unor presupuşi veterani ai Războiului Civil.

Totuși, cel de-al doilea mandat a fost mult mai dificil. În 1893, Statele Unite s-au confruntat cu una dintre cele mai severe crize economice de până atunci — cunoscută sub numele de „Panica din 1893”.

Cleveland, un susținător ferm al etalonului aur, s-a opus cu înverșunare politicii populiste de adoptare a argintului ca standard monetar, promovate de propriul partid. Această poziționare i-a atras numeroase critici, iar în 1896, a pierdut complet controlul asupra Partidului Democrat, care s-a reorientat către interesele agrare.

Această înstrăinare de propria bază politică a marcat sfârșitul carierei sale publice. După încheierea celui de-al doilea mandat, Cleveland s-a retras definitiv din viața politică.

A fost acuzat că ar fi avut un copil din flori

Dincolo de cariera sa publică, Grover Cleveland era o personalitate complexă, cu trăsături fizice și obiceiuri notabile. Cântărea aproximativ 120–125 de kilograme și era cunoscut pentru apetitul său pentru bere și trabucuri, fiind poreclit, printre altele, „Unchiul Jumbo” și „Bestia din Buffalo”.

A fost, de asemenea, singurul președinte american care s-a căsătorit în timpul mandatului. Soția sa, Frances Folsom, avea doar 21 de ani la momentul căsătoriei, fiind fiica fostului său partener de avocatură, decedat. Cleveland fusese tutorele ei legal, ceea ce a dat naștere la numeroase speculații și comentarii în epocă.

Un alt episod controversat din viața lui Cleveland a izbucnit în timpul campaniei din 1884, când a fost acuzat că ar fi avut un copil nelegitim cu o văduvă, Maria Halpin.

Deși Cleveland nu a negat existența copilului, ba chiar a susținut financiar întreținerea acestuia, presa vremii a exploatat intens scandalul, care însă nu a fost suficient pentru a-i compromite candidatura.

În timpul celui de-al doilea mandat, Cleveland a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență pentru îndepărtarea unei tumori canceroase. Operația s-a desfășurat în secret, la bordul unui iaht, pentru a nu provoca panică într-un moment de instabilitate economică și politică majoră.

Operația a fost un succes, iar președintele și-a continuat mandatul fără ca opinia publică să afle detalii până mult mai târziu.

Moștenirea unui om politic atipic

Grover Cleveland a murit pe 24 iunie 1908, la vârsta de 71 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost: „Am încercat atât de mult să fac ce este drept”. Această frază rămâne poate cea mai elocventă sinteză a unei vieți trăite între extreme — de la sala de tribunal și spânzurătoare, la fastul Casei Albe.

Moștenirea sa este dificil de încadrat în tiparele obișnuite ale istoriei americane. A fost un reformator, dar și un conservator; un executant al legii, dar și un vizionar politic cu limite evidente.

A rămas, însă, în istorie drept simbolul unui om care a urmat cu strictețe principiile sale, indiferent de costuri. Într-o eră marcată de corupție și conflicte ideologice, Grover Cleveland a ales drumul drept — chiar dacă uneori acel drum trecea pe la eșafod.