12 mart. 2025 | 13:20

”Piticul cu inimă de uriaș” a învățat meserie de la genialul Stroe și a devenit unul dintre cei mai longevivi artiști ai teatrului de revistă din România. Povestea actorului Ion Antonescu Cărăbuș

Special
”Piticul cu inimă de uriaș” a învățat meserie de la genialul Stroe și a devenit unul dintre cei mai longevivi artiști ai teatrului de revistă din România. Povestea actorului Ion Antonescu Cărăbuș
Ion Antonescu-Cărăbuș, alături de Grigore Vasiliu-Birlic, în filmul Telegrame, 1960. Foto Teatrul de Revista Constantin Tanase

Ion Antonescu Cărăbuș este unul dintre numele emblematice ale teatrului de revistă din România, o adevărată legendă a acestui gen de spectacol, ale cărui contribuții au lăsat o amprentă de neșters asupra scenei românești. Născut pe 23 august 1915 la București, Cărăbuș și-a dedicat întreaga viață teatrului, fiind un talent nativ, dar și un profesionist care a știut să-și perfecționeze meșteșugul sub îndrumarea unora dintre cei mai mari maeștri ai vremii.

Ion Antonescu Cărăbuș a fost elevul marelui Nicolae Stroe

Debutul profesional al lui Ion Antonescu Cărăbuș este marcat de o întâmplare care a făcut să se piardă un rol important. În 1935, tânărul actor a avut ocazia să joace în spectacolul „Majestic tic-tic”, dar un schimb neașteptat a avut loc.

Actorul H. Nicolaide, care trebuia să interpreteze un rol, a ajuns la concluzia că nu-i place personajul și, astfel, i-a cedat locul tânărului Cărăbuș.

Acest debut a fost o oportunitate rară, care i-a adus imediat succes și l-a propulsat în fața publicului, fiind apreciat pentru talentul său remarcabil.

„A fost un succes răsunător”, își amintea chiar Constantin Tănase, cel care, la acea vreme, era directorul Teatrului „Cărăbuș” și care a avut încredere în talentul lui Ion Antonescu Cărăbuș.

În perioada 1940-1945, Cărăbuș a jucat pe scena Teatrului „Cărăbuș”, sub conducerea aceluiași Tănase. Acolo, a participat la spectacolele „Răbdare, Tănase” și „Nu te lăsa, Tănase”, fiind considerat unul dintre cei mai promițători tineri actori ai teatrului de revistă din acea perioadă.

Conform unor surse din acea perioadă, Cărăbuș era un actor care făcea față cu brio oricărui rol, având o abilitate deosebită de a se adapta și de a cuceri publicul cu fiecare apariție pe scenă.

Vezi și: Oleg Danovski, fondatorul primului teatru de balet din România. ”Sfinxul Slav” a fugit de acasă la 14 ani și a dormit pe bancă în Cișmigiu, până l-a luat Tănase la ”Cărăbuș”

A colaborat cu marii maeștri ai teatrului românesc

Ion Antonescu Cărăbuș nu doar că a debutat cu succes, dar a continuat să învețe și să se perfecționeze sub îndrumarea unor titani ai teatrului românesc. Unul dintre cei mai importanți mentori ai săi a fost Constantin Stroe, o figură centrală în dezvoltarea teatrului de revistă.

Sub îndrumarea lui Stroe, Cărăbuș a învățat tainele meseriei și a început să-și creeze un stil propriu, devenind rapid un favorit al publicului. Cărăbuș avea un talent rar întâlnit, fiind capabil să joace atât roluri dramatice, cât și comice, având o versatilitate ce îl făcea potrivit pentru orice tip de spectacol.

În timpul colaborărilor cu marii actori ai acelei perioade, precum Marilena Bădescu, Nicolae Gărdesc, și Silly Vasilie, Ion Antonescu Cărăbuș a învățat de la cei mai buni și a reușit să își îmbogățească stilul interpretativ.

Acesta a fost motivul pentru care a devenit rapid un nume de referință în teatrul de revistă din România, fiind apreciat pentru naturalețea sa și pentru felul în care reușea să comunice cu publicul.

Performanțele pe scena Teatrului „Savoy”

Ion Antonescu Cărăbuș nu s-a limitat doar la Teatrul „Cărăbuș”. A continuat să joace pe multe dintre cele mai importante scene ale Bucureștiului, inclusiv la Teatrul „Savoy”, unde a fost un actor extrem de apreciat.

Aici, Cărăbuș a fost implicat în producții de mare succes, printre care „Gioconda la Savoy”, „Fără mănuși” și „Revista ‘58”.

De asemenea, a jucat în spectacolele „Melodii… Melodii… Melodii” și „Un băiat iubește o fată”, care au avut un impact semnificativ asupra publicului, fiind încă un exemplu al talentului său excepțional și al carierei sale prolifice.

Cărăbuș a fost adesea remarcat pentru abilitatea sa de a juca cu o diversitate mare de roluri, având o versatilitate impresionantă în interpretarea personajelor comice sau dramatice.

Publicul îl adora, iar criticii de teatru l-au apreciat pentru umorul său natural și pentru energia pe care o aducea în fiecare spectacol.

Vezi și: Diva ”Cărăbușului”, cea mai talentată cupletistă era mâna dreaptă a lui Constantin Tănase. Mia Apostolescu și-a vândut blănurile și bijuteriile când teatrul a luat foc: ”Cum să-l abandonăm? E casa noastră!”

Ion Antonescu-Cărăbuș, alături de Grigore Vasiliu-Birlic, în filmul Telegrame, 1960. Foto Teatrul de Revista Constantin Tanase

Ion Antonescu-Cărăbuș, alături de Grigore Vasiliu-Birlic, în filmul Telegrame, 1960. Foto Teatrul de Revista Constantin Tanase

Era îndrăgit de toți colegii de breaslă

Ion Antonescu Cărăbuș nu era doar un mare actor, ci și un om cu o personalitate aparte. Fizic, avea o statură mică, dar destul de robustă, cu o față deosebită, pe care o caracteriza o mustață neagră și o voce gravă și răgușită, care îi confera un farmec aparte pe scenă.

Era adesea descris ca fiind „mic, bondoc, cu o față de bulldog”, ”pitic dar cu o inimă de uriaș” dar și cu o energie molipsitoare, care reieșea din fiecare rol pe care îl interpreta.

Însă, dincolo de aspectul său fizic, Cărăbuș era un actor care știa să construiască personaje complexe și convingătoare, indiferent de natura rolului.

Colaborările sale cu mari actori și regizori au dus la nașterea unor momente memorabile în istoria teatrului de revistă românesc. De-a lungul carierei sale, a reușit să creeze personaje care au rămas în memoria colectivă a publicului.

Vezi și: ”Botezat” de Constantin Tănase, le-a dat replica pe scenă Miei Apostolescu și lui Lisette Verea și a refuzat să devină membru al Partidului Comunist Român. Povestea artistului emerit Nae Roman

Un adevărat mentor pentru tinerii actori care l-au urmat

Ion Antonescu Cărăbuș a fost o personalitate de referință a teatrului de revistă, iar moștenirea sa artistică a rămas vie mult timp după moartea sa.

A fost un artist care a știut să capteze atenția publicului prin profesionalismul său și prin carisma de pe scenă. În 1974, Cărăbuș s-a stins din viață, lăsând în urmă o carieră impresionantă, dar și un gol greu de umplut în lumea teatrului românesc.

După dispariția sa, mulți dintre colegii și admiratorii săi au continuat să vorbească despre impactul pe care l-a avut asupra lor. A fost nu doar un artist talentat, ci și un mentor pentru tinerii actori care l-au urmat.

În prezent, Ion Antonescu Cărăbuș rămâne un nume de referință în istoria teatrului de revistă din România, iar amintirea lui este păstrată cu respect și admirație de toți cei care au avut șansa să-l cunoască sau să-l vadă pe scenă.

În concluzie, viața și cariera lui Ion Antonescu Cărăbuș reprezintă o poveste de succes în teatrul de revistă românesc, iar impactul său asupra acestui gen artistic este de necontestat.

A învățat meserie de la cei mai mari, a devenit un nume de referință și, prin talentul său, a reușit să rămână o legendă a teatrului românesc, inspirând și continuând să influențeze generațiile viitoare de actori.