”Botezat” de Constantin Tănase, le-a dat replica pe scenă Miei Apostolescu și lui Lisette Verea și a refuzat să devină membru al Partidului Comunist Român. Povestea artistului emerit Nae Roman

Nae Roman este una dintre cele mai emblematice figuri ale teatrului românesc din perioada interbelică și postbelică. Cariera sa a fost marcată de o serie de momente importante pe scenă, dar și de o personalitate distinctă, care a reușit să adune atât admiratori, cât și detractori. Actorul și cântărețul s-a impus ca o personalitate complexă, care a făcut față presiunilor vremii și care a preferat să își păstreze autenticitatea, chiar și în fața autorităților regimului comunist.

Constantin Tănase l-a ”botezat”, alegându-i numele de scenă

Nicolae Constantinescu s-a născut pe 30 noiembrie 1909, în Roman, un oraș cu o tradiție artistică modestă, dar cu un impact deosebit asupra formării viitorilor artiști.

În tinerețe, Nicolae nu părea să aibă o vocație clară, dar viața a avut alte planuri pentru el. În timpul unei întâlniri cu celebrul Constantin Tănase, Nae Roman a fost „botezat” cu numele sub care avea să devină faimos.

Se spune că, la prima vedere a afișului cu numele său, Tănase l-a întrebat de unde este și, auzind răspunsul „din Roman”, i-a spus: „Atunci o să îți spui de-acum Nae, pentru că ești din popor, și Roman pentru că ești din Roman și sună mai bine.”

Horoscop zilnic 27 martie 2025. Zi karmică pentru aceste trei zodii. Schimbări pe toate planurile

De ce miroase urât în baie chiar dacă e curat. Cauze ascunse pe care mulți le ignoră

Astfel, Nicolae Constantinescu a devenit Nae Roman, un nume care avea să devină sinonim cu un întreg univers artistic al revistelor și operetelor din România.

Un mare artist al României interbelice

În perioada interbelică, Nae Roman a făcut rapid o carieră impresionantă, fiind un talent cu o carismă deosebită și un umor rafinat care l-a făcut să fie foarte apreciat de public.

A debutat alături de mari nume ale scenei românești, printre care și actorul Bimbo Mărculescu, alături de care a jucat numeroase roluri pe scena Teatrului de Revistă. Această colaborare a fost una deosebit de importantă pentru carierele lor, iar împreună au devenit cele mai mari vedete ale vremii.

Un alt moment esențial în cariera sa a fost legătura cu Teatrul „Cărăbuș”, unde Nae Roman a avut oportunitatea de a juca pe scenele din Orient, în orașe celebre precum Istanbul, Cairo, Beirut, Tel Aviv și Ierusalim.

Acolo a urcat pe scenă alături de figuri celebre ale teatrului românesc, cum ar fi Constantin Tănase, Mia Apostolescu, N. Stroe și Lisette Verea. Aceste spectacole au adus recunoaștere internațională pentru Nae Roman și l-au stabilit ca o personalitate emblematică a teatrului românesc.

Vezi și: Diva ”Cărăbușului”, cea mai talentată cupletistă era mâna dreaptă a lui Constantin Tănase. Mia Apostolescu și-a vândut blănurile și bijuteriile când teatrul a luat foc: ”Cum să-l abandonăm? E casa noastră!”

Una dintre cele mai bune voci masculine de la Teatrul de Operetă din București

După această perioadă în Orient, Nae Roman a avut o carieră deosebită timp de 30 de ani pe scena Teatrului de Operetă din București, devenind un nume consacrat al muzicii și teatrului românesc.

A interpretat o varietate de roluri, dar unul dintre cele mai remarcabile a fost cel al lui Alfred P. Doolittle în „My Fair Lady”, primul musical realizat în România, regizat de maestrul Ion Dacian. Acest rol i-a adus o popularitate și mai mare, confirmându-i statutul de artist deosebit.

Dar Nae Roman nu s-a limitat doar la teatru. A avut o carieră cinematografică remarcabilă, apărând în filme de succes ale vremii.

Filmele în care a jucat Nae Roman

Printre cele mai cunoscute filme ale sale menționăm „Nu vreau să mă însor” (1960), „Darclee” (1961), „Politică și delicatese” (1963), „Străinul” (1964), „Dragoste la zero grade” (1964), „Pădurea spânzuraților” (1965), „De-aș fi… Harap Alb” (1965), „Împușcături pe portativ” (1968) și „Expresul de Buftea” (1979).

Prezența sa în aceste filme a adus o notă de umor și un caracter distinctiv, fiind recunoscut pentru talentul său excepțional de a îmbina comicitatea cu dramatismul.

Vezi și: Au ”vorbit” cu ochii și mâinile, transformând pantomima în artă. Anton și Romică, primul cuplu de mimi ai teatrului românesc

Un munte de talent, un comic înnăscut

Nae Roman era cunoscut pentru carisma sa de comic savuros și pentru virtuozitatea verbală de care dădea dovadă în fiecare rol pe care îl interpreta.

“Avea o carismă de comic savuros susținut printr-o virtuozitate verbală pentru care făceai eforturi să înțelegi ce zice. Cu gravitatea unui savant elabora un cuvânt articulat pe care apoi îl jongla cu iuțeala unui prestidigitator de mare clasă.

Excelent în pisălogi și bârfitori, pe care-i juca cu mare finețe și cu tot atât talent. A făcut cuplu cu G.Testian și muzical cu Bimbo Mărculescu”, scria despre el Al. Lazăr, potriviti informațiilor de pe site-ul Teatrului de Revistă Constantin Tănase.

Colaborările sale pe scenă cu alți actori celebri, precum G. Testian sau Bimbo Mărculescu, au fost extrem de apreciate și au devenit puncte de referință în carierele acestora.

Cuplurile sale pe scenă au fost un real succes, iar spectatorii veneau la spectacole pentru a-l vedea interpretând diverse personaje comice, dar și pentru a se bucura de muzicalitatea vocii sale.

De asemenea, Nae Roman a devenit un simbol al teatrului de revistă românesc, fiind una dintre figurile celebre care au definit acest gen de teatru.

A refuzat să fie membru al Partidului Comunist Român

Potrivit Wikipedia, actorul Nae Roman ar fi refuzat să devină membru al Partidului Comunist Român, în ciuda presiunilor exercitate asupra lui după ce a fost decorat cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne.

În pofida avantajelor pe care le-ar fi adus acest statut, Nae Roman a rămas fidel principiilor sale și nu a dorit să facă compromisuri, demonstrând o atitudine de independență și o puternică verticalitate morală.

Refuzul său a fost, de asemenea, o formă de protest față de regimul comunist, care adesea încerca să cointereseze artiștii pentru a le controla activitatea.

Chiar și în fața unei astfel de presiuni, Nae Roman a rămas la fel de carismatic și apreciat, iar acest refuz nu a făcut decât să întărească imaginea sa ca un artist autentic, care nu s-a lăsat influențat de politica vremii.

Titlul de Artist Emerit, acordat în 1964, și Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, primit în 1968, nu l-au schimbat și nu l-au făcut să cedeze în fața regimului. A rămas un simbol al artei libere și al spiritului său neînduplecat.

Vezi și: Nemuritorul Nae Cațavencu avea o ”înfățișare de bancher îngâmfat”. Ion Talianu, cel mai iubit dintre actorii interbelici ai României

Nae Roman a murit la 75 de ani, departe de România

Nae Roman s-a stins din viață pe 4 februarie 1985, în Israel, lăsând în urmă o carieră de neșters în istoria teatrului și a filmului românesc. Moartea sa a fost o mare pierdere pentru cultura română, însă moștenirea sa artistică rămâne vie.

Prin umorul său inconfundabil și prin dedicarea sa față de artă, Nae Roman a reușit să rămână în memoria publicului ca un exemplu al autenticității și al talentului pur.

În ciuda vremurilor grele pe care le-a trăit și a presiunilor politice, Nae Roman nu a cedat niciodată și a continuat să fie un artist respectat și admirat. Povestea sa este una a unei personalități puternice, care a reușit să rămână fidel valorilor sale și să aducă bucurie publicului prin talentul său deosebit.