Peste 12,5 miliarde de euro au părăsit rezervele BNR în mai: dilema cursului valutar și gestionarea crizei economice

Situația economică din România a fost amplu marcată de un fenomen fără precedent: ieșirea a peste 12,5 miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) în luna mai. Acest context complicat a determinat chiar intervenția guvernatorului Mugur Isărescu, care a recunoscut că menținerea unui curs de schimb sub 5 lei pentru un euro devenise imposibilă. Rezultatul a fost o depreciere surprinzătoare a monedei naționale, urmată de crearea unei celule de criză la nivelul BNR pentru gestionarea finanțelor și evitarea unui blocaj major în sistemul economic.

Impactul asupra pieței financiare și măsurile BNR

Ieșirea masivă de valută din rezervele BNR, reprezentând aproximativ 20% din totalul disponibil la începutul lunii mai, a reprezentat un punct critic pentru finanțele statului și pentru stabilitatea cursului valutar. Conform datelor oficiale, rezervele valutare de la BNR au scăzut de la 62,41 miliarde de euro la 55,6 miliarde de euro pe parcursul unei luni. Dacă o parte din aceste fonduri au avut ca destinație alte cheltuieli strategice, o proporție semnificativă a fost utilizată pentru stabilizarea leului.

Intervențiile semnificative în piața valutară, inclusiv în ziua de după primul tur al alegerilor prezidențiale, au implicat utilizarea unei cantități mari de valută pentru cumpărarea de lei, în încercarea de a limita oscilațiile monedei naționale. Cu toate acestea, deprecierea leului a devenit inevitabilă, atingând un curs oficial de 5,03 lei pentru un euro în premieră pe 6 mai. O revenire parțială s-a produs ulterior, dar degradarea temporară a monedei a generat îngrijorări atât în rândul populației, cât și al analiștilor economici.

Bănci și investitori: reacții și perspective

Contextul economic și politic tensionat a declanșat, de asemenea, reacții emoționale din partea populației, investitorilor și actorilor bancari. Tendința observată a fost aceea de conversie rapidă a leilor în euro, alimentată de incertitudinea legată de alegeri și de riscurile economice percepute. CEO-ul ING Bank, Mihaela Bitu, a explicat acest comportament ca fiind tipic în perioade de criză, dar a subliniat că retragerile masive de numerar nu s-au manifestat la același nivel ca în situațiile similare din anii anteriori.

Cum să ai apa clară în piscină. Problema românilor se poate rezolva uşor: „S-a înverzit şi s-a umplut de gângănii”

Andreea Marin, certată de fiica sa pentru felul în care se îmbracă. Violeta a recunoscut la TV de ce nu este mulţumită de mama sa: „Să se calmeze”

Sistemul bancar a luat măsuri pentru a limita efectele asupra populației. Printre altele, BCR a redus costurile în ceea ce privește conversia valutelor pentru a sprijini clienții cu rate în euro, încercând să atenueze impactul fluctuațiilor de curs. Reprezentanții băncii susțin că o strategie pe termen lung, axată pe educație financiară, digitalizare și sprijinirea antreprenorilor, poate oferi stabilitate și reziliență economiei românești în fața viitoarelor crize.

În ciuda acestor intervenții, sistemul economic rămâne vulnerabil în contextul unei volatilități ridicate pe piețele internaționale și a unor dezechilibre financiare interne. Cu toate acestea, oficialii BNR și bancherii comerciali se arată încrezători că măsurile implementate în prezent vor crea o platformă solidă de revenire economică pe termen lung.