Oamenii îmbătrânesc brusc la două vârste-cheie, iar acum s-a descoperit exact când se produce schimbarea

Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Stanford aruncă o lumină neașteptată asupra procesului de îmbătrânire umană. Departe de a fi un fenomen lent și constant, îmbătrânirea are două „accelerații bruște”, două momente precise din viață în care schimbările biologice sunt spectaculoase. Conform datelor obținute, aceste salturi majore au loc în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani.

Studiul sugerează că nu îmbătrânim lin, așa cum se credea până acum, ci trecem prin adevărate „cutremure” biologice în acești ani critici. Schimbările se regăsesc la nivel molecular în întregul organism și afectează semnificativ procesele metabolice, funcțiile organelor și riscurile de boli.

Două vârfuri bruște în procesul de îmbătrânire

Coordonat de geneticianul Michael Snyder, cercetarea a analizat timp de câțiva ani probe biologice prelevate de la 108 adulți sănătoși, cu vârste între 25 și 70 de ani. Fiecare participant a oferit în medie 47 de probe, din sânge, salivă sau alte surse biologice, la intervale regulate. În total, s-au analizat peste 246 de miliarde de puncte de date, arată Nature.com.

Cercetătorii au urmărit modificările în peste 135.000 de biomarkeri: de la ARN, proteine și lipide, până la microorganismele din piele, intestin, nas sau gură. Analiza acestor date a scos la iveală două perioade distincte în care aproape toate moleculele din organism suferă modificări bruște – în jurul vârstei de 44 de ani și din nou, în preajma vârstei de 60.

Horoscop zilnic, 8 iulie, marți. Schimbări de destin și provocări karmice pentru fiecare zodie

Cum să faci cafeaua „bătută”, deliciul răcoritor al verii. Rețeta pe care italienii o țin ascunsă

În jurul vârstei de 44 de ani, schimbările sunt legate în special de metabolismul grăsimilor, al cofeinei și al alcoolului, dar și de riscurile cardiovasculare sau de degradarea țesutului muscular și a pielii. La 60 de ani, accentul se mută pe metabolismul carbohidraților, funcțiile renale, imunitate și dereglări similare.

Femei, bărbați, toți afectați: nu e vorba doar de menopauză

Una dintre ipotezele inițiale a fost că aceste modificări din jurul vârstei de 44 de ani ar putea fi explicate prin menopauză sau perimenopauză. Însă datele arată că aceleași tipuri de transformări apar și la bărbați, în aceeași perioadă a vieții. Prin urmare, cercetătorii sugerează că există alți factori – biologici sau de mediu – care determină aceste „salturi” ale îmbătrânirii.

Xiaotao Shen, specialist în metabolomică și primul autor al studiului, afirmă că identificarea acestor factori comuni între sexe trebuie să devină o prioritate pentru cercetările viitoare. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea duce la intervenții mai eficiente pentru încetinirea procesului de îmbătrânire și pentru prevenirea bolilor asociate vârstei.

Îmbătrânirea, un proces cu praguri, nu o pantă lină

Descoperirile vin în completarea altor cercetări care arată că îmbătrânirea nu este un proces uniform. Studii similare pe șoareci, pești-zebră și muște de oțet au identificat și ele etape clare, în trepte, în evoluția vârstei biologice. La oameni, aceste praguri par să coincidă cu momente de vulnerabilitate crescută în fața unor afecțiuni precum Alzheimer sau bolile cardiovasculare.

Studiul are totuși limite: dimensiunea redusă a eșantionului și concentrarea pe intervalul de vârstă 25–70 de ani. Cercetătorii speră ca în viitor să poată extinde analiza la o populație mai largă și pe perioade mai lungi, pentru a obține o imagine mai completă a modului în care îmbătrânim.