Momente memorabile ale Papei Francisc, un pontificat care a schimbat fața Bisericii. Ce a făcut Suveranul în România
Papa Francisc a trecut din viață luni, la vârsta de 88 de ani, încheind un pontificat de 12 ani care a marcat profund istoria contemporană a Bisericii Catolice. Provenit din Argentina, el a stârnit admirație, dar și controverse, prin reformele sale curajoase și apropierea de oamenii simpli, provocând nemulțumirea unor grupuri conservatoare din cadrul Bisericii.
Momente memorabile ale Papei Francisc
Papa Francisc a fost un reformator, un lider spiritual apropiat de cei marginalizați, dar și un papă care a polarizat opiniile. Moștenirea sa rămâne complexă, dar fără îndoială profund influentă asupra viitorului Bisericii Catolice.
13 martie 2013 – Jorge Bergoglio devine Papa Francisc
La prima sa apariție pe balconul Bazilicii Sf. Petru, noul Papă uimește prin simplitate. Renunță la mantia purpurie și crucea aurită, alegând o ținută albă sobră. Se înclină în fața mulțimii și cere rugăciuni pentru el – un gest care anunță schimbarea de ton la Vatican.
28 martie 2013 – Gest simbolic în Joia Mare
La doar câteva zile după alegerea sa, Papa merge într-o închisoare din Roma și spală picioarele a 12 tineri deținuți, printre care și două fete – una musulmană, cealaltă creștină. Este un gest fără precedent, ce rupe cu tradiția Bisericii.
8 iulie 2013 – Lampedusa: solidaritate cu migranții
Papa alege ca prima sa călătorie oficială o vizită pe insula Lampedusa, simbol al crizei migrației. Acolo, aruncă o jerbă de flori în mare în memoria celor înecați și condamnă „globalizarea indiferenței”.
22 decembrie 2014 – Critică dură la adresa Curiei
În cadrul mesajului de Crăciun către oficialii Vaticanului, Papa denunță 15 „boli spirituale” care afectează Curia: de la vanitate și rivalitate, până la „Alzheimerul spiritual” și „terorismul bârfelor”. Reforma Curiei devine una dintre marile sale mize.
12 februarie 2016 – Întâlnire istorică cu Patriarhul Kirill
La Havana, are loc prima întrevedere între un Papă și un Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse de la Marea Schismă din 1054. Cu toate acestea, războiul din Ucraina va tensiona ulterior această apropiere.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/profimedia-0890419519-800x532.jpg)
Papa Francisc, in pandemie
27 martie 2020 – Rugăciune solitară în pandemie
În plină criză COVID-19, imaginea Papei singur, rugându-se în ploaie în Piața Sf. Petru, devine un simbol global al suferinței și speranței în fața unei lumi pustii.
6 martie 2021 – Dialogul cu Islamul șiit în Irak
Într-o vizită istorică în Irak, Papa se întâlnește cu Ayatollahul Ali al-Sistani, una dintre cele mai influente voci ale islamului șiit. Promovează astfel dialogul interreligios și fraternitatea umană.
Iulie 2022 – Călătorie de penitență în Canada
Într-un gest de reconciliere, Papa cere iertare pentru suferințele îndurate de populațiile indigene în școlile rezidențiale administrate de Biserică. Îmbrățișează supraviețuitorii și poartă simboluri ale culturii lor.
8 decembrie 2022 – Lacrimi pentru Ucraina
În timpul unui moment de reculegere la Roma, Papa se oprește copleșit de emoție când rostește cuvintele „Ucraina martirizată”. Mulțimea îl susține cu aplauze.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/profimedia-0990538723-800x533.jpg)
Papa Francisc sustine Ucraina
5 ianuarie 2023 – Înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea
Papa Francisc prezidează funeraliile predecesorului său, Benedict al XVI-lea, marcând sfârșitul unei coexistențe neobișnuite între doi papi în viață. Evenimentul încheie un capitol unic în istoria Vaticanului.
Vizita Papei în România
Între 31 mai și 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică în România, la invitația autorităților statului și a Bisericii Catolice. Sub mottoul „Să mergem împreună”, călătoria sa a fost încărcată de simboluri, emoție și gesturi puternice de reconciliere și apropiere între confesiuni. Vizita a fost privită nu doar ca o manifestare a credinței, ci și ca un pas important în dialogul ecumenic și social.
Prima zi – București: Întâlnire cu autoritățile și cu Patriarhul Daniel. Papa Francisc a sosit în România pe 31 mai, fiind întâmpinat oficial de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. În discursul său, Suveranul Pontif a vorbit despre valorile conviețuirii pașnice, despre importanța familiei și despre responsabilitatea liderilor de a construi o societate în care demnitatea fiecărui om să fie respectată.
Un moment de mare însemnătate a fost întâlnirea cu Patriarhul Daniel și membrii Sfântului Sinod, la Palatul Patriarhiei. Papa și-a exprimat admirația pentru moștenirea spirituală a Bisericii Ortodoxe Române și a subliniat importanța dialogului și colaborării între creștini, în pofida diferențelor teologice.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/profimedia-0441645574-800x528.jpg)
Vizita Papei in Romania
Seara, la Catedrala Sfântul Iosif, Papa a oficiat o Sfântă Liturghie în rit latin, la care au participat zeci de mii de credincioși, romano-catolici, greco-catolici și ortodocși.
A doua zi – Șumuleu Ciuc: Pelerinaj în inima Secuimii
Pe 1 iunie, Papa a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, loc de profundă devoțiune pentru comunitatea maghiară catolică din Transilvania. În ciuda vremii ploioase, peste 100.000 de pelerini au urcat dealurile pentru a se ruga alături de Suveranul Pontif.
În omilia sa, Papa a vorbit despre puterea credinței transmise din generație în generație și despre rolul matern al Fecioarei Maria, simbol al unității popoarelor din această regiune multiculturală. A fost un moment în care spiritualitatea a fost mai puternică decât orice diferență etnică sau confesională.
Ultima zi – Blaj: Beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri. Pe 2 iunie, Papa Francisc a ajuns la Blaj, „Mica Romă” a greco-catolicilor, unde a avut loc momentul central al vizitei: beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martirizați în perioada regimului comunist, între care Valeriu Traian Frențiu și Iuliu Hossu.
Pe Câmpia Libertății, în fața unei mulțimi impresionante, Papa i-a numit „mărturisitori ai libertății și ai demnității umane” și i-a propus ca modele pentru toți cei care, în fața persecuției, aleg curajul în locul compromisului. În același timp, Papa a lansat un apel la reconciliere, iertare și speranță. Tot la Blaj, Suveranul Pontif a avut o întâlnire profund emoționantă cu comunitatea romă, cerând iertare în numele Bisericii pentru discriminările și nedreptățile la care au fost supuși de-a lungul istoriei.
Vizita Papei Francisc în România a fost percepută ca un eveniment istoric, cu impact spiritual și social major. Mesajele sale de unitate, apropiere de cei marginalizați și deschidere ecumenică au rezonat puternic într-o societate în căutare de modele și sens.