Microplasticele sunt periculoase pentru sănătate? Cercetările nu sunt încă concludente

Microplasticele sunt peste tot – în oceane, soluri, alimente și chiar în aerul pe care îl respirăm. Recent, cercetătorii le-au descoperit și în corpul uman, inclusiv în inimă, plămâni, sânge și chiar creier. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură aceste particule afectează sănătatea, iar multe dintre studiile existente au limitări care ridică semne de întrebare asupra rezultatelor.

Un studiu publicat anul trecut în New England Journal of Medicine a analizat aproape 300 de pacienți și a constatat că cei cu niveluri ridicate de microplastice în depozitele de grăsime din artere aveau un risc mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Această cercetare a atras atenția publicului, fiind menționată de mii de ori în articole și pe rețelele sociale.

Totuși, multe studii care analizează prezența microplasticelor în organism se bazează pe eșantioane mici, de 20–50 de persoane, și nu utilizează întotdeauna controale adecvate. De asemenea, există riscul contaminării probelor, deoarece laboratoarele moderne sunt pline de particule de plastic. Acest lucru complică interpretarea rezultatelor și ridică întrebări despre cât de relevante sunt datele existente.

Dificultăți în identificarea și măsurarea microplasticelor

Oamenii de știință folosesc diverse metode pentru a detecta microplasticele în probele biologice, însă fiecare metodă are limitările sale. De exemplu, cromatografia prin piroliză (Py-GCMS) analizează semnătura chimică a plasticelor prin încălzirea lor la temperaturi ridicate. Totuși, acest proces poate produce compuși asemănători și din alte substanțe organice, ceea ce duce la rezultate potențial eronate.

Horoscopul zilei de miercuri, 23 aprilie. Mijlocul săptămânii aduce surprize mari pentru două zodii

Momentul ideal al zilei pentru plantarea răsadurilor de roşii. Aşa te asiguri că se vor „prinde” toate firele

Alte tehnici, cum ar fi spectroscopia de raze X, pot confirma prezența elementelor chimice din plastic, dar nu pot determina structura moleculară exactă. În plus, studii recente au raportat prezența unor particule mari de plastic în creier și sânge, dar mecanismele prin care acestea ar putea traversa barierele biologice ale organismului nu sunt clare. Cercetările anterioare sugerează că particulele mai mari de 10 micrometri nu ar trebui să poată pătrunde în fluxul sanguin prin plămâni sau intestine, ceea ce ridică întrebări despre validitatea unor descoperiri.

Necesitatea unor cercetări mai riguroase

Având în vedere aceste incertitudini, este esențial ca viitoarele studii despre microplastice și impactul lor asupra sănătății să fie mai riguroase. Standardizarea metodelor de analiză, utilizarea unor eșantioane mai mari și reducerea riscului de contaminare în timpul experimentelor sunt aspecte cheie care trebuie îmbunătățite.

În prezent, politicienii și cercetătorii caută soluții pentru a limita expunerea populației la microplastice, dar fără date clare, există riscul adoptării unor reglementări ineficiente. Până când vom avea dovezi mai solide, cea mai prudentă abordare este reducerea utilizării plasticului și a deșeurilor acestuia, atât la nivel individual, cât și prin măsuri guvernamentale.

Până când știința va oferi răspunsuri mai clare, este important să fim conștienți de prezența microplasticelor în mediu și să luăm măsuri pentru a ne reduce expunerea. Alegerea produselor cu mai puțin plastic, evitarea ambalajelor de unică folosință și susținerea inițiativelor de reducere a poluării cu plastic sunt pași mici, dar esențiali. Deși impactul exact al microplasticelor asupra sănătății umane rămâne incert, precauția și responsabilitatea față de mediu pot contribui la un viitor mai sănătos pentru toți.