Megastructura veche de 1.600 de ani, aproape de România și vizitată de sute de mii de români, supraviețuitoare a imperiilor și schimbării religiilor. Istoria zbuciumată a edificiului Hagia Sophia din Istanbul

Pentru mulți români care aleg anual Istanbulul drept destinație turistică, o vizită la Hagia Sophia este mai mult decât o simplă oprire culturală — este o întâlnire directă cu 1.600 de ani de istorie comprimați între zidurile uneia dintre cele mai emblematice construcții religioase ale lumii. Hagia Sophia nu este doar o clădire, ci un martor monumental al ascensiunii și prăbușirii imperiilor, al schimbării religiilor și al permanentei lupte dintre sacru și profan.

Ridicată pe ruinele unui templu păgân, Hagia Sophia a fost inițial o biserică creștină, devenind ulterior moschee, apoi muzeu și, din nou, moschee. Povestea sa complexă reflectă perfect traseul zbuciumat al orașului care a fost, pe rând, Constantinopol și apoi Istanbul.

O biserică maiestuoasă, construită din cenușa unei revolt

Hagia Sophia a fost ridicată între anii 532 și 537, în timpul domniei împăratului bizantin Iustinian I, imediat după revolta Nika, o insurecție sângeroasă care a devastat mare parte din oraș. Construcția a fost văzută nu doar ca o necesitate religioasă, ci ca un act de reafirmare a puterii imperiale. Se spune că Iustinian ar fi strigat, la inaugurare: „Te-am întrecut, Solomoane!”, făcând aluzie la Templul lui Solomon din Ierusalim. Deși legenda este disputată de istorici, ea subliniază ambiția proiectului.

Edificiul a fost construit cu resurse impresionante: unele surse estimează că a costat echivalentul a 1,3 miliarde de dolari în banii de astăzi, mai mult decât restaurarea catedralei Notre-Dame din Paris. Pentru construcție, au fost aduse materiale din tot imperiul, iar planurile arhitecturale au fost revoluționare pentru vremea lor. Cupola centrală, aflată la peste 50 de metri înălțime, pare să sfideze gravitația, iar acustica spațiului transformă fiecare șoaptă într-un ecou mistic.

Horoscopul zilei de marți, 24 iunie 2025. Zodia care renaște, începe un proces amplu de transformare, norocul va fi de partea ei

Cum să scapi de țânțarii din cameră, fără produse toxice. Metode naturale pe care le poți încerca

Construită de împăratul Iustinian I după revolta Nika, clădirea impresionează prin arhitectura sa unică și mozaicurile bizantine spectaculoase. (Foto: Profimedia)

Trecerea de la creștinism la islam și înapoi la… ambele

Timp de aproape un mileniu, Hagia Sophia a fost centrul spiritual al creștinismului ortodox. Aici erau încoronați împărații bizantini, iar mozaicurile sale reprezentând sfinți și împărătese bizantine sunt considerate capodopere ale artei bizantine. Totul s-a schimbat în 1453, când otomanii conduși de sultanul Mehmed al II-lea au cucerit Constantinopolul. Clădirea a fost transformată în moschee, dar numele i-a fost păstrat — „Hagia Sophia” însemnând „Sfânta Înțelepciune”, și nu fiind numele unei sfinte.

În mod remarcabil, Mehmed a interzis jefuirea edificiului și a păstrat mozaicurile creștine, acoperindu-le temporar, fără a le distruge. Mai târziu, în epoca lui Suleiman Magnificul, acestea au fost tencuite. Timp de secole, Hagia Sophia a fost moschee, dar în 1935, sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne, a devenit muzeu. Această decizie simboliza la acea vreme despărțirea statului de religie și deschiderea către valorile occidentale.

În 2020, într-un gest cu valențe simbolice și politice, guvernul turc a decis transformarea din nou a edificiului în moschee. Decizia a fost criticată la nivel internațional, inclusiv de UNESCO și de lideri religioși precum Papa Francisc. Totuși, vizitatorii încă pot admira mozaicurile bizantine, întrucât acestea nu au fost acoperite complet — ci doar iluminate diferit în timpul rugăciunilor.

În 2020, a fost reconvertită în moschee, iar în 2025 a început o amplă restaurare pentru protejarea structurii și a moștenirii sale culturale. (Foto: Profimedia)

Restaurări, legende și supraviețuirea în fața timpului

În aprilie 2025 a început cea mai amplă restaurare din ultimii 1.500 de ani, menită să sporească rezistența la cutremure a clădirii, protejând în același timp mozaicurile și structura sa unică. Este o dovadă a importanței sale nu doar pentru Turcia, ci și pentru patrimoniul mondial.

De-a lungul secolelor, Hagia Sophia a inspirat nenumărate legende. Una dintre cele mai bizare vorbește despre un „mortar sacru” creat din saliva profetului Mahomed, apă Zamzam și pământ din Mecca, folosit pentru a repara cupola fisurată în urma unui cutremur. Deși improbabilă, legenda reflectă atașamentul profund față de clădire și rolul său simbolic pentru ambele religii.

În timpul ocupației Istanbulului de după Primul Război Mondial, un înalt oficial turc a amenințat că va demola clădirea dacă forțele britanice vor încerca să o transforme din nou în biserică. Astfel, Hagia Sophia a fost nu doar un obiect de cult, ci și un instrument de negociere în vremuri de criză.

Vizitată anual de sute de mii de români, Hagia Sophia rămâne un simbol al coexistenței religioase și al rezistenței în fața timpului.

Un simbol viu, în continuă redefinire

Astăzi, Hagia Sophia rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Istanbul, iar românii sunt printre cei care trec frecvent pragul acestei megastructuri. În 2024, a fost introdusă o taxă de 25 de euro pentru accesul în galeria superioară, în timp ce etajul inferior este destinat exclusiv credincioșilor musulmani.

Vezi și: Lucruri fascinante despre cele mai emblematice clădiri din lume. Secretele și misterele care învăluie istoria lui Burj Khalifa sau a Casei Albe

Deși statutul său rămâne subiect de controversă — moschee sau muzeu — un lucru este cert: Hagia Sophia este un spațiu al dialogului între culturi, epoci și civilizații. Ea rezistă nu doar fizic, ci și simbolic, într-o lume aflată în permanentă schimbare.