„Extra omnes” și „Habemus Papam”. Ce semnificație au aceste formule secrete folosite de Conclav la alegerea Papei
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/„Extra-omnes-si-„Habemus-Papam.-Ce-semnificatie-au-aceste-formule-secrete-folosite-de-Conclav-la-alegerea-Papei.jpg)
După decesul Papei Francisc pe 21 aprilie 2025, Biserica Romano-Catolică se pregătește pentru alegerea unui nou Suveran Pontif, printr-un ritual străvechi și strict secret: conclavul. Acesta va începe pe 7 mai în Capela Sixtină, reunind 135 de cardinali electori cu vârste sub 80 de ani, provenind din întreaga lume.
Expresiile care marchează decizia conclavului
Două expresii latine, „Extra omnes” și „Habemus Papam”, marchează momentele-cheie ale acestui proces. „Extra omnes”, care înseamnă „toți afară”, este rostită de maestrul ceremoniilor liturgice pontificale pentru a cere tuturor celor care nu sunt cardinali electori să părăsească Capela Sixtină, semnalând începutul votului secret.
După alegerea noului Papă, cardinalul protodiacon apare pe balconul Bazilicii Sfântul Petru și anunță cuvintele „Habemus Papam” — „Avem un Papă”. El prezintă apoi numele noului Suveran Pontif și numele papal ales. Procedura conclavului este guvernată de reguli stricte. Cardinalii depun un jurământ de confidențialitate absolută și nu au contact cu lumea exterioară.
Voturile sunt secrete și se desfășoară în sesiuni zilnice, fiecare cardinal scriind pe buletinul de vot „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”) urmat de numele preferat. Buletinele sunt arse după fiecare sesiune, iar fumul rezultat indică rezultatul: negru pentru un vot neconcludent, alb pentru alegerea unui nou Papă.
După acceptarea alegerii, noul Papă își alege un nume papal și se retrage în „Camera Lacrimilor” pentru a se îmbrăca în hainele papale. Apoi, apare pe balconul Bazilicii Sfântul Petru pentru a saluta credincioșii.
Cine sunt favoriții pentru titlul de Suveran Pontif
La Conclavul din 2025, convocat pentru alegerea succesorului Papei Francisc, participă cardinali electori provenind din 71 de țări. Aceasta reprezintă cea mai diversă participare geografică din istoria Bisericii Catolice. Inițial, erau eligibili 135 de cardinali, însă doi dintre ei – Antonio Cañizares Llovera din Spania și John Njue din Kenya – nu participă din motive de sănătate. Pentru a fi ales Papă, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturile exprimate, adică 89 de voturi din cele 133.
Printre favoriții pentru a deveni noul Papă se numără:
- Cardinalul Pietro Parolin (Italia), în vârstă de 70 de ani, actual Secretar de Stat al Vaticanului. Este considerat un diplomat experimentat și un continuator al politicilor Papei Francisc. Este văzut ca favoritul principal, cu șanse de 27% conform unor surse.
- Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine), în vârstă de 67 de ani, fost arhiepiscop de Manila și actual Pro-Prefect pentru Evanghelizare. Este susținut de aripa progresistă a Bisericii și este considerat un posibil prim Papă asiatic.
- Cardinalul Matteo Zuppi (Italia), în vârstă de 69 de ani, arhiepiscop de Bologna și președinte al Conferinței Episcopale Italiene. Este cunoscut pentru implicarea în inițiative de pace și dialog interreligios.
- Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (Republica Democrată Congo), în vârstă de 65 de ani, arhiepiscop de Kinshasa. Este o voce importantă a Bisericii africane și ar putea deveni primul Papă african după aproape 1.500 de ani.
Conclavul începe pe 7 mai 2025 în Capela Sixtină și se așteaptă să dureze două-trei zile. Procesul de vot este secret, iar rezultatul este anunțat prin fum alb (alegere reușită) sau fum negru (nicio alegere) care iese din coșul Capelei Sixtine.