Europa vrea să concureze cu SpaceX, dar planul pare sortit eșecului

Europa se confruntă cu o problemă majoră în industria aerospațială: rămâne mult în urma Statelor Unite și Chinei în ceea ce privește lansările spațiale și comunicațiile prin satelit. În timp ce SpaceX, compania lui Elon Musk, a realizat 134 de lansări orbitale anul trecut, întreaga Europă a reușit doar trei. Mai mult, SpaceX operează o constelație impresionantă de peste 7.000 de sateliți, în timp ce Europa speră să aibă o rețea mult mai modestă funcțională abia în 2030, cu un cost estimat la 11 miliarde de dolari.

Pentru a contracara dominația SpaceX, Europa vrea să creeze un nou gigant spațial capabil să concureze cu Musk. Însă planul pe care îl urmează, condus de Airbus cu sprijinul unor bănci de investiții, pare mai degrabă un pas greșit decât o strategie viabilă.

Proiectul Bromo: o strategie greșită?

Airbus, unul dintre cei mai mari producători de avioane și tehnologii aerospațiale din Europa, a angajat Goldman Sachs pentru a ajuta la formarea unei noi companii spațiale europene. În această inițiativă sunt implicate și companii precum Thales din Franța și Leonardo S.p.A. din Italia, care au apelat la servicii similare oferite de Bank of America. Planul, cunoscut sub numele de „Proiectul Bromo”, are scopul de a unifica resursele și expertiza acestor companii pentru a crea un rival puternic pentru SpaceX.

Problema este că această strategie pare mai degrabă o mișcare birocratică decât o soluție practică. În trecut, companiile aerospațiale europene au demonstrat că sunt lente în adoptarea de noi modele de afaceri, fiind blocate de structuri rigide și de lipsa unui mediu competitiv real. În timp ce industria spațială din SUA s-a dezvoltat rapid datorită competiției și investițiilor private, Europa a rămas în urmă, bazându-se pe modele vechi de contracte guvernamentale.

Laura Cosoi, „momente apocaliptice” în vacanță. Cum a trăit vedeta blackoutul din Portugalia

Horoscopul zilei de miercuri, 30 aprilie 2025. Tensiuni și conflicte pentru o zodie, se va simți neînțeleasă

Airbus și celelalte companii implicate în acest proiect sunt giganți industriali cu culturi organizaționale rigide. Crearea unei entități comune capabile să concureze cu SpaceX ar necesita schimbări fundamentale în modul în care operează aceste companii, ceea ce este puțin probabil să se întâmple într-un timp scurt.

De ce Europa riscă să repete greșelile trecutului

Strategia Airbus amintește de o greșeală similară făcută în urmă cu două decenii în Statele Unite. La acea vreme, guvernul american a forțat Lockheed Martin și Boeing să își unească diviziile de lansări spațiale, creând United Launch Alliance (ULA). Ideea era că, prin combinarea resurselor, noua companie va deveni mai eficientă și va reduce costurile. În realitate, s-a întâmplat exact opusul: prețurile lansărilor au crescut, iar SUA a pierdut teren în fața competitorilor internaționali până când SpaceX a început să domine piața cu racheta Falcon 9.

În loc să încurajeze dezvoltarea unui ecosistem competitiv, Europa pare să urmeze aceeași cale greșită. În loc să sprijine startup-uri inovatoare și să creeze un mediu de afaceri flexibil, alege să creeze un conglomerat birocratic care riscă să fie la fel de ineficient ca ULA.

Mai mult, implicarea unor bănci precum Goldman Sachs și Bank of America ridică semne de întrebare. În loc să se concentreze pe inovație tehnologică și pe eficiență operațională, proiectul pare mai degrabă un exercițiu financiar menit să combine activele unor companii deja existente fără a aduce soluții reale pentru problema competitivității.

Dacă Europa vrea cu adevărat să concureze cu SpaceX, ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu favorabil inovației, să ofere sprijin financiar startup-urilor din domeniul spațial și să adopte un model de afaceri mai flexibil. Altfel, acest proiect riscă să fie doar o altă inițiativă ambițioasă, dar sortită eșecului.