”Eu țintesc mai bine!” A privit moartea în ochi și a clipit, râzându-i în nas executorului. ”Fata cu părul roșu”, eroina antinazistă a Olandei 

Hannie Shaft, cunoscută sub numele de „Fata cu părul roșu”, a fost una dintre cele mai curajoase și neînfricate figuri ale Rezistenței olandeze în fața regimului nazist. Povestea ei este una de sacrificiu, eroism și hotărâre, dar și o mărturie a determinării unui tânăr care nu a cedat în fața unui regim brutal. Însă, nu doar dârzenia și curajul o definesc. Ea a fost o femeie cu o voință de fier, gata să lupte până la capăt pentru libertate și dreptate, chiar dacă acest lucru i-ar fi adus moartea.

A renunțat la facultate ca să se alăture Rezistenței și să lupte împotriva naziștilor

Născută pe 16 septembrie 1920, Janetje Johanna Shaft a fost fiica unui maestru de școală normală și a unei mame menonite. Mama ei, Aafje Talea Vrijer, a fost o femeie religioasă, în timp ce tatăl, Pieter Shaft, era un susținător activ al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Olanda.

Din acest amestec de idei progresiste și valori sociale, Hannie Shaft a dezvoltat o viziune clară și un angajament ferm față de drepturile omului și împotriva opresiunii, iar aceasta va deveni esența activității sale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1938, Hannie a început să studieze Dreptul la Universitatea din Amsterdam, unde s-a împrietenit cu două studente evreice, Philine Polak și Sonja Frenk.

Ciocolata cu mamăligă picantă, noua ciocolată Dubai. Desertul atipic a devenit senzația primăverii

Lewis Hamilton, Charles Leclerc și Pierre Gasly au fost descalificați din Marele Premiu al Chinei. Ce nereguli au fost descoperite

Legătura de prietenie dintre ele a avut un impact major asupra deciziilor ulterioare ale lui Hannie, fiind o mare motivație în a se alătura Rezistenței olandeze și a lupta împotriva regimului nazist care persecuta evreii și impunea un regim de groază.

Hannie a refuzat să semneze Declarația de loialitate impusă de regimul nazist și a fost forțată să se retragă în casa părinților ei. A fost astfel una dintre primele femei care a intrat în Rezistență, luând parte activă la lupta clandestină împotriva ocupanților germani.

Sub pseudonimul „Hannie” și adesea cunoscută și sub denumirea de „fata cu părul roșu”, Hannie a făcut parte dintr-o rețea de Rezistență strâns legată de Partidul Comunist din Olanda (CPN).

Vezi și: Micuța orădeancă Eva Heyman și „Jurnalul Terorii”. O voce pierdută în umbra Nazismului, un fel de Anne Frank de România

Fata cu părul roșu, cea mai mare eroină a Olandei în Al Doilea Război Mondial

Alături de alte membre curajoase ale Rezistenței, precum surorile Truus și Freddie Oversteegen, Hannie Shaft a întreprins numeroase atacuri împotriva ocupanților germani, dar și împotriva celor care colaborau cu regimul nazist.

Împreună cu Jan Bonekamp, a realizat un atentat asupra lui Piet Faber, un membru al Mișcării Național-Socialiste din Țările de Jos (NSB), care a murit șase zile mai târziu. În 1944, Hannie a continuat să participe la acțiuni de sabotaj și atacuri, demonstrând o dârzenie rar întâlnită.

Un moment crucial în activitatea ei a fost atentatul din 21 iunie 1944, împotriva lui W. M. Ragut, care a avut succes, însă, în acest atac, Jan Bonekamp a fost rănit mortal.

De asemenea, pe 25 octombrie 1944, Hannie a avut planificat un atentat împreună cu Truus Oversteegen împotriva unui ofițer de poliție important, dar alți membri ai Rezistenței din Haarlem le-au luat-o înainte, realizând atacul.

Una dintre trăsăturile distinctive ale lui Hannie Shaft a fost abilitarea sa de a învăța limba germană până la a o vorbi fluent, un atu care o făcea să pară, în ochii multora, o colaboratoare a naziștilor.

Cu toate acestea, în ciuda acestei percepții greșite, Hannie folosea acest avantaj pentru a se infiltra în rândurile inamicilor, obținând informații vitale pentru Rezistență.

În acest context, Hannie a ajutat chiar la identificarea celor care au executat un fermier fără permisiunea comandanților din RVV, un act care a dus la condamnarea celor responsabili.

Hannie Schaft, alături de părinții și sora sa mai mare, anii 1920. Foto arhivă, restaurare William Duncan

Capturarea și moartea lui Hannie Shaft

La 21 martie 1945, Hannie Shaft a fost arestată la un punct de control al poliției din Haarlem, având asupra ei publicații ilegale și o armă. Deși germanii nu știau imediat cine este, au realizat curând că au capturat un membru important al Rezistenței olandeze.

A fost dusă la închisoarea din Amsterdam, iar, în ciuda acordului între germani și forțele de Rezistență de a nu executa femeile, Hannie Shaft a fost condamnată la moarte.

La 17 aprilie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de încheierea războiului, Hannie Shaft a fost executată prin împușcare în dunele de la Bloemendaal, în apropiere de Amsterdam. După ce executantul, Maarten Kuiper, a ratat primul glonț, Hannie a avut curajul să răspundă: „Eu țintesc mai bine!”.

Cu un sânge rece uimitor, ea a privit moartea în ochi și a refuzat să cedeze, chiar și în fața ultimelor sale clipe. Maarten Kuiper s-a apropiat de ea și a tras un al doilea glonț, care a dus la moartea eroinei olandeze.

Vezi și: Cine a fost Anne Frank, unul dintre cele mai mari simboluri cult ale Holocaustului

I-a fost acordată, după moarte, cea mai înaltă distincție olandeză pentru Rezistență

Moartea lui Hannie Shaft a fost un moment de neimaginat eroism. După război, trupul său a fost exhumat și transferat la Cimitirul de Onoare din Bloemendaal, iar ceremonia a fost una de mare amploare, cu participarea reginei Wilhelmina, a prințesei Juliana și a prințului consort Bernard de Lippe-Biesterfeld.

Postum, i-a fost acordată cea mai înaltă distincție olandeză pentru Rezistență, Crucea Rezistenței, iar guvernul Statelor Unite ale Americii i-a conferit o distincție specială pentru curajul și dăruirea sa.

Pe 3 mai 1982, la aproape 40 de ani de la moartea ei, o statuie de bronz a fost dezvelită în onoarea lui Hannie Shaft în parcul Kenau din Haarlem, în prezența prietenei sale din Rezistență, Truus Menger-Oversteegen, și a prințesei Juliana.

Această statuie reprezenta un simbol al curajului și al sacrificiului, păstrând vie amintirea unei eroine care a luptat până la capăt pentru libertatea Olandei.

Povestea lui Hannie Shaft este una a unui spirit neînfricat, un simbol al curajului feminin în lupta împotriva opresiunii. Deși nu a trăit suficient pentru a vedea înfrângerea regimului nazist, ea a fost o adevărată eroină a Rezistenței olandeze, iar faptele sale continuă să inspire generațiile viitoare.

„Eu țintesc mai bine!”. Cu aceste cuvinte, Hannie Shaft a rămas în istorie ca un model de curaj și dăruire, o femeie care a privit moartea în față fără frică și fără să își piardă umorul.

Vezi și: Și-a acoperit ochii cu palmele, ca să nu vadă cum naziștii o injectau letal direct în inimă. Povestea Czesławei Kwoka, creștina de 14 ani ucisă la Auschwitz