Diaspora se întoarce în România să dea lovitura cu afaceri în agricultură. De la tineri la bătrâni, modelul de business este clar
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/APIA-800x500-topaz-face-upscale-4x-scaled.jpeg)
În ultimii ani, un număr tot mai mare de români care au lucrat în străinătate aleg să revină acasă și să investească în agricultură. Motivați de experiența acumulată, capitalul economisit și noile oportunități de finanțare, aceștia găsesc în România un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor agricole. Comasarea terenurilor, agricultura ecologică și mecanizarea sunt principalele direcții ale noilor fermieri.
Agricultura românească, revitalizată de diaspora și tineri antreprenori
Potrivit datelor APIA Cluj, numărul fermierilor cu vârste între 18 și 30 de ani care au accesat finanțări a crescut semnificativ în 2024, ajungând la 1.058, față de 896 în anul precedent. Creșteri similare s-au înregistrat și în rândul celor din segmentul 31-45 de ani, unde numărul fermierilor a ajuns la 4.067, comparativ cu 3.294 în 2023. Această tendință este însoțită de o consolidare a terenurilor agricole, prin arendarea și cumpărarea de suprafețe mai mari, pentru o eficiență crescută.
Printre principalele sectoare care atrag investitori din diaspora se numără legumicultura, cultura cerealelor și zootehnia. Spre exemplu, în zona Panticeu, mai mulți români întorși din Spania au investit în cultivarea legumelor și căpșunilor în spații protejate, profitând de cererea crescută pentru produse autohtone de calitate.
Agricultura ecologică și digitalizarea – noile direcții de dezvoltare
Un alt aspect important este orientarea spre agricultura ecologică și utilizarea tehnologiei moderne. Fermierii beneficiază de sprijin prin diverse scheme de finanțare, cum ar fi sprijinul complementar pentru tinerii fermieri sau plățile pentru agricultură prietenoasă cu mediul. De asemenea, inteligența artificială este din ce în ce mai utilizată în monitorizarea culturilor și verificarea terenurilor, prin sateliți și algoritmi avansați de analiză a datelor.
APIA a implementat un sistem de monitorizare prin satelit, care permite analiza periodică a suprafețelor agricole, reducând astfel necesitatea controalelor clasice pe teren. AI interpretează imaginile, identificând zonele problematice, iar fermierii sunt contactați doar în cazul în care sunt detectate nereguli. Această digitalizare a permis reducerea timpului necesar procesării cererilor de finanțare și a îmbunătățit transparența sistemului.
Fondurile europene și mecanizarea cresc eficiența fermelor
Creșterea numărului de ferme mari este susținută și de accesul mai ușor la finanțări pentru echipamente agricole moderne. Mulți fermieri folosesc fonduri nerambursabile pentru achiziționarea de tractoare, sisteme de irigații și alte utilaje, ceea ce le permite să își optimizeze producția.
De asemenea, schema de sprijin pentru bunăstarea animalelor, dar și subvențiile pentru culturile de cereale, legume și pășuni, oferă un avantaj important celor care aleg să își dezvolte afacerile în agricultură.
Concluzie
Diaspora joacă un rol esențial în modernizarea agriculturii românești. Revenirea celor care au lucrat peste hotare, combinată cu interesul crescut al tinerilor pentru acest domeniu, transformă agricultura într-un sector dinamic, cu potențial de creștere. Comasarea terenurilor, mecanizarea, digitalizarea și accesul la fonduri europene sunt elementele cheie ale acestui nou model de business, care poate redefini viitorul agriculturii în România.