Descoperire inedită a oamenilor de știință români: O zonă a creierului responsabilă pentru miros ajută și la percepția sunetelor

O echipă internațională de cercetători, inclusiv specialiști de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, a realizat o descoperire remarcabilă despre creierul uman. Un studiu publicat în revista Nature Communications arată că cortexul piriform, regiunea creierului cunoscută pentru procesarea mirosurilor, are un rol important și în percepția sunetelor. Această conexiune neașteptată ar putea explica modul în care creierul se adaptează rapid la schimbările din mediu și deschide noi direcții de cercetare în neuroștiințe.

Cortexul piriform reacționează la sunete, nu doar la mirosuri

Cercetătorii au descoperit această interconectare printr-un experiment ingenios desfășurat pe șoareci. Subiecții au fost antrenați să asocieze o recompensă fie cu un miros, fie cu un sunet, în funcție de reguli care se schimbau pe parcursul testului.

În timpul acestui proces, specialiștii au monitorizat activitatea creierului pentru a observa cum neuronii din cortexul piriform reacționează la aceste schimbări. Rezultatele au fost surprinzătoare:

• Neuronii din cortexul piriform s-au adaptat în doar câteva secunde la schimbarea regulilor experimentului.
• Această zonă a creierului, deși cunoscută pentru rolul său în procesarea mirosurilor, a reacționat activ și la stimulii auditivi.
• Cortexul piriform pare să ajute creierul să se adapteze rapid, schimbând focusul între diferite tipuri de informații senzoriale.

Aceste concluzii demonstrează că percepția senzorială nu este strict separată, așa cum se credea anterior. În schimb, creierul folosește diferite regiuni pentru a integra informații și pentru a răspunde cât mai eficient la mediu.

Cum să albești rapid o cadă veche. Trucul folosit în hoteluri ca să arate impecabil ani la rând

Horoscop zilnic 20 martie 2025. Zodia care va străluci în plan profesional

Implicații pentru înțelegerea creierului și aplicațiile practice

Descoperirea echipei internaționale, condusă de dr. Raul Mureșan de la Institutul Transilvan pentru Neuroștiințe (TINS), aduce perspective noi asupra modului în care funcționează creierul uman.

Posibile aplicații ale cercetării:

• Tratamentul tulburărilor cognitive și comportamentale – Înțelegerea mecanismelor prin care creierul se adaptează poate ajuta la dezvoltarea unor terapii pentru persoanele cu dificultăți de învățare sau adaptare la schimbări.
• Inteligența artificială și neurotehnologiile – Studiul poate inspira crearea de algoritmi mai flexibili, care să imite modul în care creierul uman combină informațiile din mediu pentru a lua decizii rapide.
• Noi abordări în educație și antrenament cognitiv – Dacă procesarea senzorială este mai integrată decât se credea, strategiile educaționale pot fi adaptate pentru a folosi stimulii multisenzoriali în învățare.

Această cercetare demonstrează încă o dată că creierul este un organ extrem de flexibil, capabil să folosească resursele sale în moduri neașteptate pentru a maximiza eficiența adaptării. Mai mult, deschide calea pentru studii suplimentare despre modul în care simțurile interacționează pentru a ghida deciziile noastre de zi cu zi.

Cu astfel de descoperiri, neuroștiințele continuă să ne ofere o înțelegere tot mai profundă a minții umane, cu aplicații ce ar putea revoluționa domenii precum medicina, educația și tehnologia.