De unde vine cu adevărat numele Basarabia. Nu are legătură cu dacii, cum cred mulți

Deși Basarabia este adesea invocată în discursuri politice, naționaliste sau istorice, puțini cunosc cu adevărat originea acestui nume. Nu are nicio legătură cu dacii, ci provine, în mod surprinzător, dintr-o dinastie domnitoare muntenească. Istoricul Gheorghe Cojocaru explică detaliat cum a ajuns această denumire să definească o regiune atât de disputată.

Numele Basarabia, explicat: de unde vine și ce înseamnă?

Noțiunea de ”Basarabia” nu vine, așa cum mulți presupun, din timpurile dacilor, ci dintr-o etapă mai târzie a Evului Mediu românesc.

”Noţiunea ”Basarabia” provine de la numele dinastiei muntenești a Basarabilor, care din anii 20 ai secolului al XIV-lea s-a aflat în scaunul voievodal al Ţării Româneşti. În primele două-treimi ale secolului al XIV-lea, Ţara Românească s-a extins până la gurile Dunării, unde se află Chilia, un important centru economic, iar anterior și bine fortificat.

Potrivit unor informaţii indirecte, la hotarul secolelor XIV-XV cetatea Chilia s-a aflat sub autoritatea lui Mircea cel Bătrân, Domn al Țării Românești. Anume aflarea provizorie a Chiliei în componenţa Ţării Româneşti a constituit ulterior un motiv pentru desemnarea teritoriului din proximitatea gurilor Dunării cu numele dinastiei muntenești a Basarabilor.

Chiar Țării Românești, după cum rezultă dintr-un document polonez de la 1395, i se va atribui numele de Basarabia, ceea ce va crea confuzii în documentele ulterioare din Polonia şi din ţările vecine referitoare la această denumire, de Basarabia, a locului şi a extinderii sale teritoriale.”, a precizat istoricul Gheorghe Cojocaru, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Un teritoriu cucerit, pierdut și redefinit

De-a lungul secolelor, zona a fost disputată de mai mulți domnitori moldoveni și invadatori străini.

”În 1426, Alexandru cel Bun, domnul Țării Moldovei, pune stăpânire pe cetatea Chilia, care la va fi cedată de Petru al II-lea al Moldovei lui Iancu de Hunedoara, ca mulțumire pentru ajutorul dat în lupta pentru recâștigarea domniei împotriva lui Roman al II-lea.

Ștefan cel Mare o va recâștiga în 1465, iar la 1484 otomanii vor lua cu forţa de la Ţara Moldovei și Chilia, şi Cetatea Albă. În 1486 au fost stabilite hotarele celor două circumscripţii teritoriale, Chilia şi Cetatea Albă, iar, ulterior, în mâinile otomanilor a ajuns și Tighina (în 1538, numită de turci Bender).”, a spus Gheorghe Cojocaru.

”Pentru desemnarea acestui teritoriu de la gurile Dunării, de pe litoralul Mării Negre, şi a cursului inferior al Nistrului, rupt abuziv din trupul Ţării Moldovei în urma cuceririlor otomane, în documentele poloneze şi ale unor state din Europa Centrală, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea, a fost utilizată noţiunea de Basarabia.”, a mai adăugat istoricul.

O denumire folosită abuziv

Până în secolul al XIX-lea, numele Basarabia ajunsese să poarte o încărcătură politică ambiguă și adesea manipulatorie.

Cum şi cât se udă trandafirii din grădină când e caniculă. Detaliul care distruge bobocii

Zodiile care primesc lecții dure de la Univers în iulie 2025: karma lovește direct în acești nativi

Istoricul Gheorghe Cojocaru explică faptul că, în urma războiului ruso-turc din 1806–1812, Imperiul Țarist a anexat partea de răsărit a Țării Moldovei — adică teritoriul dintre Prut și Nistru, de la Marea Neagră până la Hotin — și a extins asupra acestuia denumirea de Basarabia, care anterior desemna doar o zonă restrânsă din sud-estul spațiului carpato-nistrean, aflată sub administrație turco-tătară.

Potrivit lui Gheorghe Cojocaru, autoritățile imperiale ruse au folosit în mod abuziv această denumire pentru a desemna întregul teritoriu anexat, încercând astfel să camufleze dimensiunea reală a raptului teritorial comis în dauna unei țări ortodoxe care contribuise cu voluntari și sprijin material la războiul contra otomanilor.

Într-o continuare brutală a acestei politici de manipulare teritorială, istoricul arată că, în 1940, după ce Uniunea Sovietică a anexat Basarabia românească, regimul lui Stalin a înființat în grabă o republică sovietică moldovenească. Totuși, acesteia i s-a refuzat accesul la gurile Dunării și la teritoriul istoric al Basarabiei, care a fost oferit Ucrainei sovietice.

Astfel, în prezent, Basarabia a devenit mai curând o denumire istorică, dar una încărcată de înțelesuri și lecții ce merită păstrate în memoria colectivă.