09 feb. 2025 | 11:00

De la fetița ”fără talent” numită de George Enescu la cea mai mare violonistă a secolului XX. Românca Lola Bobescu, ”diva cu vioara”

Special
De la fetița ”fără talent” numită de George Enescu la cea mai mare violonistă a secolului XX. Românca Lola Bobescu, ”diva cu vioara”
Violeta Ana-Maria Bobescu.

Muzica clasică a fost marcată de nume legendare, iar printre ele se află și Lola Bobescu, o violonistă româncă excepțională, considerată una dintre cele mai mari interprete ale secolului XX. Cu un talent impresionant, o tehnică impecabilă și o prezență scenică uluitoare, Lola Bobescu a reușit să cucerească marile scene ale lumii. În ciuda unei evaluări inițiale nefavorabile din partea lui George Enescu, destinul ei a fost unul remarcabil.

Lola Bobescu, fetița ”fără talent” criticată de marele George Enescu

Lola Violeta Ana-Maria Bobescu s-a născut la 9 august 1920, la Craiova, într-o familie de muzicieni. Tatăl ei, Aurel Bobescu, un violonist și profesor apreciat, a fost cel care a ghidat-o de la o vârstă fragedă pe calea muzicii.

Deși era un copil precoce, Lola nu a fost privită într-un mod favorabil de George Enescu, care inițial nu a văzut în ea un talent ieșit din comun.

”E binișor, e binișor. Talent n-are, da’ poate c-o să aibă mai tarziu. Dragă Aurică, du-o la Paris să învețe. Îi trebuie solfegiu.

Tu nu poți să te ocupi de ea, eu n-am vreme, că-s mereu pe drumuri.”, i-a spus George Enescu tatălui Lolei Bobescu, pe vremea când muziciana avea doar câțiva anișori, potrivit spuselor artistei într-un interviu luat la începutul anilor 90.

Vezi și: Simfonii de suferință – viața unui geniu în exil. Între scandaluri politice și dezastre personale, compozitorul și dirijorul George Enescu

A debutat pe scena internațională ca violonistă

Cu toate acestea, determinarea și pasiunea ei pentru vioară au condus-o spre o evoluție remarcabilă. La doar 6 ani, Lola și-a făcut debutul pe scenă, interpretând piese complexe cu o maturitate surprinzătoare pentru vârsta ei. La 9 ani, deja concerta alături de orchestre simfonice, atrăgând atenția lumii muzicale.

La vârsta de 12 ani, Lola Bobescu a fost admisă la Conservatorul Regal din București, unde a studiat cu profesori renumiți.

Mai târziu, blondina și-a continuat studiile la Conservatorul din Paris, unde a fost remarcată pentru tehnica sa excepțională și sensibilitatea interpretativă. Aici, a câștigat Premiul I la vioară, confirmându-și statutul de artistă de excepție.

După absolvire, Lola Bobescu a debutat pe scena internațională, susținând recitaluri în marile săli de concert din Europa și SUA.

A colaborat cu dirijori de renume, cum ar fi Herbert von Karajan și Wilhelm Furtwängler, iar interpretările ei ale concertelor de Beethoven, Brahms și Tchaikovsky au fost apreciate de critici și public deopotrivă.

Românca Lola Bobescu, una dintre cele mai mari violoniste ale lumii. Foto arhiva

Românca Lola Bobescu, una dintre cele mai mari violoniste ale lumii. Foto arhiva

Vezi și: Omul care l-a descoperit pe George Enescu. Povestea compozitorului Eduard Caudella: ”Mai întâi cântă dumneata, să văd ce știi”

Reuniunea cu George Enescu și validarea talentului ei

Deși George Enescu avusese inițial rezerve față de talentul ei, destinul i-a adus din nou față în față. După ce a ascultat-o încă o dată, de data aceasta maturizată artistic, Enescu a recunoscut că s-a înșelat și a numit-o „un fenomen unic al muzicii clasice”.

Această validare a fost un punct de cotitură în cariera sa, iar din acel moment, Lola Bobescu a fost recunoscută ca una dintre cele mai mari violoniste ale generației sale.

”Mai târziu, în Franța, când aveam 12 ani și la un concurs am luat premiul întâi, fiind senzația Conservatorului National Superior din Paris, maestrul s-a lăudat: „Am cunoscut-o, e magnifică!”

Dupa aceea, profesorul meu m-a dus la George Enescu. Cântasem Brahms. Maestrul, cu bunăvoință, m-a îndrumat cum să-l fac mai bine. M-a luat și la el acasă și mi-a dat multe îndrumări importante.

Într-o zi mi-a spus: „Fetițo, foarte bine. Ai făcut progrese!” La expoziția din 1938 de la Paris am avut chiar bucuria să cânt Concertul de Mozart în la major sub bagheta lui George Enescu. În anii următori s-a purtat foarte bine cu mine.”, povestea marea violonistă a României, acum 35 de ani.

Cariera de solistă și colaborări notabile

Pe parcursul carierei sale, Lola Bobescu a fost solistă a unor orchestre celebre, inclusiv Orchestra Filarmonică din Berlin, Orchestra Regală din Londra și Orchestra Națională a Franței.

A fost invitată la cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică, printre care Festivalul de la Salzburg, Festivalul Enescu și Festivalul de la Bayreuth.

Lola Bobescu a fost, de asemenea, o promotoare a muzicii contemporane, interpretând lucrări de George Enescu, Bela Bartok și Serghei Prokofiev.

Activitatea pedagogică și moștenirea artistică

Pe lângă cariera sa de solistă, Lola Bobescu a fost și un pedagog dedicat, formând generații de violoniști la Conservatorul Regal din Bruxelles, unde a predat timp de mai multe decenii.

Mulți dintre studenții săi au devenit la rândul lor mari interpreți, contribuind la perpetuarea moștenirii sale artistice.

De-a lungul vieții, a primit numeroase distincții și premii, inclusiv Ordinul Național al Legiunii de Onoare din Franța și Ordinul Steaua României, fiind recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai mari violoniste ale secolului XX.

Vezi și: Pianista din Ploiești care a făcut carieră la New York, drama artistei Lory Wallfisch. Protejată de George Enescu, “îngropată” de Guvernul interbelic

Lola Bobescu, invitata la un post de radio. Foto arhiva

Lola Bobescu, invitata la un post de radio. Foto arhiva

Ultimii ani și amprenta lăsată asupra muzicii

Lola Bobescu a continuat să concerteze până la sfârșitul vieții sale, având un repertoriu vast, de la Baroc până la muzica modernă. A rămas activă în lumea muzicală până în ultimii ani ai vieții, când s-a retras la Bruxelles, unde a și decedat în anul 2003, la vârsta de 83 de ani.

Moștenirea sa rămâne una extraordinară. A fost una dintre puținele femei violoniste care au reușit să se impună într-un domeniu dominat de bărbați, iar stilul său interpretativ, în care pasiunea se împletea cu precizia tehnică, este în continuare o sursă de inspirație pentru noile generații de muzicieni.

De la o copilă a cărei valoare a fost pusă la îndoială, până la statutul de „diva cu vioara”, Lola Bobescu a demonstrat că talentul, pasiunea și perseverența pot depăși orice obstacol.

A marcat o epocă în muzica clasică și a ridicat numele României pe cele mai înalte culmi ale artei violonistice. Astăzi, memoria sa trăiește prin interpretările sale inegalabile, înregistrările de excepție și studenții săi care duc mai departe tradiția excelenței muzicale.

Vezi și: Blestemul unei pianiste geniale. Aglaia, sora lui Eminescu, s-a căsătorit din interes, a rămas pe drumuri și a căzut pradă bolii