De ce viața a „ales stânga”? Misterul pe care NASA încearcă să-l dezlege
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/NASA-800x450.jpg)
Cercetătorii NASA încearcă să rezolve una dintre cele mai mari enigme ale biologiei: de ce toate formele de viață cunoscute folosesc doar aminoacizi cu orientare stângă? O ipoteză majoră sugera că acest fenomen are origini cosmice, fiind influențat de mediul în care s-a format sistemul solar. Însă probele prelevate de pe asteroidul Bennu au adus o surpriză neașteptată, contrazicând teoriile de până acum.
Ce au descoperit cercetătorii pe asteroidul Bennu
Misiunea OSIRIS-REx, lansată de NASA pentru a colecta mostre de pe asteroidul Bennu, avea printre obiective analizarea compoziției chimice a materialelor din spațiu. În mod special, cercetătorii doreau să afle dacă Bennu conține o proporție mai mare de aminoacizi „de stânga”, ceea ce ar fi susținut teoria conform căreia asimetria moleculară a vieții își are originea în cosmos.
Danny Glavin, unul dintre oamenii de știință implicați în studiu, a fost surprins și dezamăgit de rezultate. Spre deosebire de meteoriții studiați anterior, care aveau un procent mai mare de aminoacizi „de stânga”, probele de pe Bennu au arătat o distribuție egală între formele stânga și dreapta. Această descoperire pune sub semnul întrebării ipoteza că viața a primit un „impuls stângaci” încă din spațiu, sugerând că fenomenul ar putea fi rezultatul unor procese care au avut loc mai târziu, pe Pământ.
Ce înseamnă această descoperire pentru înțelegerea vieții
Aminoacizii, elementele fundamentale ale proteinelor, pot avea două orientări: stânga și dreapta, asemenea unei perechi de mâini. Pe Pământ, toate formele de viață cunoscute folosesc doar aminoacizi cu orientare stângă, în timp ce zaharurile, componente esențiale ale ADN-ului, sunt mereu orientate spre dreapta. Până acum, oamenii de știință credeau că această uniformitate a fost impusă de condițiile chimice din spațiu.
Rezultatele de pe Bennu ridică noi întrebări: dacă aminoacizii cu orientare stângă nu au fost favorizați în spațiu, atunci ce anume a determinat viața să meargă pe această cale? Una dintre explicațiile posibile este că, odată ce viața a început să se dezvolte cu un anumit tip de aminoacizi, orice schimbare ar fi fost imposibilă fără a perturba funcționarea proteinelor și enzimelor. Uniformitatea moleculară este crucială pentru compatibilitatea biochimică – dacă organismele ar fi folosit aminoacizi cu orientări diferite, digestia și interacțiunile celulare ar fi fost profund afectate.
O altă ipoteză este că procesele chimice de pe Pământ au influențat selecția naturală a aminoacizilor. De exemplu, reacțiile din apropierea izvoarelor hidrotermale submarine sau expunerea la anumite tipuri de radiații ar fi putut favoriza un tip specific de molecule.
Deși aceste rezultate schimbă perspectiva asupra originii vieții, ele ar putea ajuta în căutarea formelor de viață extraterestre. Dacă pe alte planete sau asteroizi s-ar descoperi o predominanță a aminoacizilor „de stânga” sau „de dreapta”, acest lucru ar putea indica prezența unor procese biologice active. Prin urmare, deși răspunsul de pe Bennu nu a fost cel așteptat, el ar putea contribui la dezvoltarea unor noi metode de identificare a vieții în univers.
Misterul aminoacizilor „de stânga” rămâne nerezolvat, dar cercetările NASA continuă, iar analiza ulterioară a probelor de pe Bennu ar putea aduce mai multe răspunsuri. Un lucru este sigur: fiecare descoperire, chiar și una neașteptată, ne apropie de înțelegerea modului în care viața a luat naștere și a evoluat pe Pământ – și, poate, a modului în care ar putea exista în alte colțuri ale cosmosului.