De ce tot amâni lucrurile importante? Adevărul dur despre procrastinare și ce poți face, conform experților

Procrastinarea, adică tendința de a amâna lucrurile importante, nu e doar o obișnuință enervantă. Este un fenomen psihologic complex, cu rădăcini adânci în fricile, anxietățile și nesiguranțele adolescenților și tinerilor. Dacă te regăsești amânând constant teme, proiecte, sarcini sau decizii care contează, să știi că nu ești singur – și mai ales, nu e doar o problemă de voință.

Psihoterapeutul Raluca Gînju din Iași a explicat într-un interviu recent că procrastinarea e un mecanism defensiv, care ne păcălește subtil. Nu e vorba doar de lene sau lipsă de organizare, ci mai degrabă de o reacție emoțională la presiune, perfecționism sau frica de eșec. Și dacă nu e conștientizată și tratată, poate duce la un cerc vicios cu impact major asupra sănătății mentale.

Atunci când te simți copleșit de o sarcină, fie că este o temă de școală sau un proiect personal, de multe ori nu e pentru că nu știi ce trebuie să faci. Ci pentru că undeva, în spate, rulează un scenariu mental care spune: „Dacă nu o fac perfect, mai bine nu o fac deloc”. Sau: „Dacă încep și nu reușesc, o să dezamăgesc pe toată lumea”.

Aceste gânduri auto-critice apar frecvent la adolescenți, într-o etapă a vieții în care așteptările – ale tale sau ale altora – pot părea zdrobitoare. Psihoterapeutul Gînju atrage atenția că 98% dintre adolescenți procrastinează, iar 60% o fac la un nivel ridicat. Cauza principală? Teama de eșec și anxietatea care vine odată cu ea.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

Perfecționismul, la rândul lui, poate fi un blocaj. În loc să începi ceva și să îți permiți să greșești, aștepți să fii „pregătit”, să iasă „perfect”. Rezultatul? Nu mai începi deloc. Te păcălești făcând sarcini mărunte sau „urgente”, doar ca să eviți disconfortul de a te confrunta cu adevărata provocare.

Când procrastinarea devine un obicei dăunător

Fenomenul procrastinării nu se limitează la teme sau examene. Poate lua forme mai subtile: amâni să-ți alegi facultatea, să trimiți un mail important, să iei o decizie pentru viitorul tău. În timp, aceste amânări repetate pot afecta performanțele școlare, relațiile, încrederea în sine și chiar sănătatea mintală.

Raluca Gînju explică foarte clar pentru ZiaruldeIași cum acest comportament devine un mecanism de autoamăgire. Mintea preferă să te concentrezi pe sarcini mici, neimportante – doar ca să eviți stresul emoțional legat de sarcina reală. Problema e că fiecare amânare aduce cu sine un val de vinovăție și anxietate, care, în loc să te motiveze, te trage și mai jos. Se creează astfel un cerc vicios între procrastinare, anxietate și în unele cazuri, depresie.

Mai mult decât atât, lipsa abilităților de organizare a timpului și folosirea excesivă a tehnologiei nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Cu cât petreci mai mult timp pe telefon sau în fața ecranului, cu atât mai greu devine să te concentrezi sau să te simți motivat.

Ce poți face ca să scapi de acest cerc vicios

Vestea bună? Procrastinarea se poate combate. Dar nu cu vină și reproșuri, ci cu înțelegere, strategie și exercițiu. Psihoterapeutul ieșean oferă patru recomandări clare care pot face diferența:

1. Împarte sarcinile mari în pași mici. Nu trebuie să faci totul dintr-o dată. Ia fiecare temă, proiect sau activitate și descompune-o în etape gestionabile. Începe cu ce ți se pare cel mai ușor. Ai nevoie doar de un prim pas pentru a ieși din blocaj.

2. Folosește tehnica Pomodoro. Este una dintre cele mai eficiente metode de gestionare a timpului: lucrezi concentrat 25 de minute, apoi iei o pauză de 5 minute. După patru astfel de sesiuni, iei o pauză mai lungă. Acest ritm îți menține creierul activ fără să te epuizeze.

3. Stabilește-ți obiective realiste și relevante. Dacă nu vezi rostul unei activități, motivația ta va fi zero. Încearcă să conectezi ceea ce faci acum cu un obiectiv personal: „Dacă termin proiectul ăsta, pot aplica la jobul pe care mi-l doresc”. Schimbă perspectiva.

4. Apelează la psihoterapie. Uneori, mecanismele procrastinării sunt adânc înrădăcinate și au nevoie de sprijin profesionist. Sesiunile individuale sau de grup te pot ajuta să înțelegi mai bine ce te blochează și să găsești metode potrivite pentru tine.

Nu uita: nu ești singur în lupta cu procrastinarea. Dar nici nu trebuie să o lași să-ți controleze viața. Fă un pas mic azi și o să descoperi că, de fapt, aveai mai mult control decât credeai.