De ce nu scad facturile la energie ale românilor, când suntem dependenți de panouri fotovoltaice și eoliene

România se bucură de o expunere generoasă la soare și vânt, două resurse esențiale pentru producția de energie regenerabilă. Cu toate acestea, în ciuda creșterii semnificative a numărului de panouri fotovoltaice și turbine eoliene, mai ales în ultimii ani, facturile la energie electrică rămân ridicate pentru majoritatea românilor. Paradoxul este cu atât mai frustrant cu cât, în plină tranziție energetică, mulți cetățeni încă nu pot beneficia în mod direct de avantajele energiei verzi.

Situația este și mai complicată în mediul urban, unde trăiește peste jumătate din populația țării. Majoritatea românilor locuiesc în apartamente de bloc, iar accesul acestora la soluții de autoconsum energetic, precum panourile solare, este limitat de factori legislativi, administrativi și financiari. Astfel, deși tehnologia este disponibilă, iar resursele naturale sunt din plin, locuitorii orașelor sunt excluși din ecosistemul prosumatorilor, contribuind involuntar la dezechilibrul sistemului energetic.

Blocurile, potențial nevalorificat pentru energia regenerabilă

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că acoperișurile blocurilor din România reprezintă o resursă neexploatată pentru producerea de energie solară. În teorie, locatarii ar putea instala panouri fotovoltaice și ar putea deveni prosumatori, adică producători și consumatori de energie în același timp. În practică însă, accesul la piață este limitat de lipsa unui cadru legislativ care să permită, de exemplu, autoconsumul colectiv sau prosumarea de la distanță.

Un alt obstacol major este lipsa infrastructurii pentru stocarea energiei. Deși bateriile pentru uz casnic sunt deja disponibile pe piață, legislația nu stimulează încă adoptarea acestora. În lipsa unor măsuri clare care să încurajeze stocarea energiei produse în timpul zilei – atunci când prețul este mic sau chiar negativ – consumatorii nu pot beneficia de reduceri reale la factură. Soluția există: cetățenii ar trebui să poată achiziționa și stoca energie ieftină la prânz, pentru a o folosi seara, când prețurile explodează.

Horoscopul zilei de marți, 24 iunie 2025. Zodia care renaște, începe un proces amplu de transformare, norocul va fi de partea ei

Cum să scapi de țânțarii din cameră, fără produse toxice. Metode naturale pe care le poți încerca

Modele internaționale care ar putea fi implementate în România

Alte țări europene au făcut deja pași importanți în direcția democratizării accesului la energie verde. Germania a introdus conceptul de Mieterstrom, care permite vânzarea directă a energiei din panourile montate pe acoperișuri către chiriași. Franța sprijină cooperativele energetice, Olanda susține zonele solare partajate, iar Italia a implementat sistemul de condominii solari, cu facilități fiscale generoase.

România are șansa de a adapta și integra astfel de modele, însă este nevoie de voință politică și de reglementări clare. Fără un cadru care să permită și încurajeze implicarea activă a locatarilor din mediul urban în producția și stocarea de energie, tranziția energetică va rămâne incompletă și ineficientă.

În concluzie, facturile mari la energie nu sunt rezultatul lipsei de tehnologie sau de resurse naturale, ci al unei legislații neadaptate realităților din marile orașe. Dacă statul ar oferi cadrul legal necesar, sute de mii de gospodării urbane ar putea deveni actori activi în piața de energie, contribuind la echilibrarea sistemului și la reducerea generală a costurilor pentru toți consumatorii.