Cum se face succesiunea când sunt moștenitori plecați în străinătate

Într-o lume tot mai mobilă, în care tot mai mulți români aleg să muncească sau să se stabilească în afara țării, apar frecvent situații în care succesiunile trebuie deschise cu moștenitori plecați în străinătate. Procedura nu este imposibilă, însă presupune o serie de pași legali clari și, uneori, mai multe complicații decât în cazul în care toți moștenitorii se află în România.

Ce spune legea despre succesiune în absența moștenitorilor

Conform legislației române, succesiunea este o procedură notarială (sau, în caz de litigiu, judiciară) prin care se stabilește cine moștenește bunurile lăsate de o persoană decedată. Problema apare atunci când unul sau mai mulți moștenitori nu se află în țară și nu pot fi prezenți la biroul notarial.

Codul civil din România nu interzice deschiderea succesiunii în lipsa fizică a unuia dintre moștenitori, însă este obligatoriu ca acesta să fie reprezentat legal sau să își exprime acordul în mod oficial. Dacă moștenitorul se află în străinătate, are mai multe variante pentru a participa la proces:

• Poate împuternici o persoană din România printr-o procură notarială, legalizată la consulatul român din țara în care se află sau apostilată conform Convenției de la Haga;
• Poate trimite documentele prin poștă sau email, cu condiția ca acestea să respecte toate cerințele notariale și legale din România (în funcție de biroul notarial ales);
• Poate participa prin videoconferință, în unele cazuri, dacă notarul este de acord și dacă există semnături electronice calificate (această practică nu este generalizată, dar devine tot mai frecventă în marile orașe).

Acte necesare și costuri

Pentru deschiderea succesiunii, indiferent dacă moștenitorii sunt în țară sau în străinătate, sunt necesare următoarele documente:

Cum o aşteaptă Adrian Alexandrov pe Elena Udrea acasă? Fostul ministru ar da orice să fie alături de iubit şi de fetiţa lor, Eva. Foto

Prima reacție a lui Adrian Brîncoveanu după ce s-a despărțit de Andreea Marin. Cu ce se ocupă acum fostul partener al vedetei

• Certificatul de deces al persoanei decedate;
• Actele de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor;
• Actele de proprietate ale bunurilor moștenite;
• Certificat de atestare fiscală de la primărie;
• Declarații notariale de acceptare a succesiunii (sau de renunțare).

În cazul moștenitorilor plecați în străinătate, declarațiile trebuie traduse, legalizate și apostilate sau supralegalizate, în funcție de țara de proveniență. Costurile totale variază în funcție de valoarea masei succesorale, numărul de moștenitori și complexitatea cazului.

Ce se întâmplă dacă un moștenitor nu răspunde?

Dacă un moștenitor plecat în străinătate nu răspunde solicitărilor familiei și nu semnează actele necesare, succesiunea poate fi blocată. În acest caz, ceilalți moștenitori pot apela la instanță pentru a solicita:

• constatarea renunțării tacite la moștenire (dacă a trecut mai mult de un an de la deces și nu a fost exprimat un acord scris),
• desemnarea unui curator pentru reprezentarea intereselor absentului.

Este important de reținut că moștenirea nu poate fi împărțită legal până când toți moștenitorii nu sunt reprezentați în procedură.

Pentru a evita blocaje sau întârzieri, este recomandat ca rudele să comunice din timp cu moștenitorii plecați în afara țării și să le ceară să se informeze cu privire la documentele necesare. Procura specială de reprezentare este cel mai eficient mijloc de rezolvare rapidă a situației.

În plus, este util să se consulte un notar public sau un avocat specializat în drept succesoral, mai ales când există bunuri imobile sau situații juridice complicate.